Pierderile generate de adoptarea Legii privind darea în plată vor fi mult mai importante pentru întreaga societate decât cele pe care le vor suferi, în mod direct, băncile comerciale, pentru că vor fi afectați viitorii clienți, mediul de business, deponenții și debitorii care, chiar cu eforturi, au reușit să își plătească ratele la bancă, susține președintele Asociației Române a Băncilor, Sergiu Oprescu.

"Banca Națională a României a venit cu o cifră de posibil impact (asupra sistemului bancar—n.r.), de 2 — 4 miliarde de lei. Nu o comentăm, pentru că include referiri la portofolii complexe, ale tuturor băncilor. În mod evident este o pierdere pentru sistem. Poate fi suportată de sistem? În mod cert, da. Dar acesta este doar primul pas de impact. Ce se întâmplă mai departe? (...) După promulgarea Legii se dau case în plată, băncile vor fi obligate să le vândă, crește oferta pe piață. Pentru a se proteja de risc, băncile vor înăspri condițiile de creditare... Astfel, crește oferta, scade cererea, scade prețul, apoi, când prețul scade și alți clienți, care până atunci își plăteau creditele, vor fi stimulați să apeleze la legea dării în plată. Unde se oprește acest cerc vicios. Cine plătește?", a declarat joi Sergiu Oprescu, în cadrul unei conferințe de presă la care au participat mai mulți președinți de bancă.

Potrivit acestuia, calitatea băncilor de multiplicatori de bani face ca și efectele unei astfel de inițiative legislative să se multiplice similar în economie. "Dacă noi am alege să facem protecție socială ca și cost direct al statului român, ar fi foarte bine, pentru că nu ar fi efectul multiplicator. Dacă facem această protecție prin bănci, afectăm societatea cu de zece ori mai mult", a mai spus Oprescu.

El a explicat faptul că, în prima fază, băncile vor fi obligate să constituie provizioane pentru a compensa riscul apărut ca urmare a apariției acestei legi, chiar dacă nu există încă imobile date în plată, iar acest fapt va diminua resursele băncilor pentru alocarea de noi credite.

Ca efect, băncile vor înăspri condițiile de creditare iar "majoritatea tăcută" definită de președintele ARB ca fiind formată din cei care nu se exprimă în prezent cu privire la această Lege, va avea de suferit. "Majoritatea tăcută este în special formată din deponenți, antreprenori, societăți comerciale, IMM-uri si inclusiv de debitori ai sistemului bancar care au reușit, chiar cu greutate, să își plătească ratele la bancă. Facem apel la această majoritate să se exprime pe această temă, să se trezească, pentru nu fi făcuți răspunzători tot noi, în viitor, pentru aceste efecte", a subliniat Oprescu.

Pe de altă parte, el a admis faptul că băncile pot face mai mult pentru cazurile cu adevărat sociale. "Nu am negat niciodată și suntem primii care recunoaștem că există un client reprezentat de cazuri sociale, există un client reprezentat de oameni care, din diverse motive, nu mai pot să mai plătească rata la credit, cazuri sociale pentru care sistemul bancar trebuie să vină cu o soluție. De fapt, la nivelul fiecărei bănci, aceste cazuri sociale sunt adresate și în prezent pe tot ce înseamnă istoric, portofoliu de credit. Se poate face mai mult pe acest subiect? În mod cert, da! Putem să venim cu criterii de identificare a acestor cazuri sociale, putem să venim cu abordări punctuale, putem să venim cu abordări la nivel de sistem, putem să oferim o garanție clientului care intră într-un astfel de caz social că situația sa va fi tratată cu anumite standarde de corectitudine la nivelul industriei. Dar acest lucru nu se poate face decât pe bază de dialog și de aplicare pe fiecare caz în parte", a mai spus Oprescu.

De asemenea, președintele ARB a reamintit problema de comunicare pe care au avut-o băncile în toată această perioadă. "Nu trebuie să fim iubiți ci doar înțeleși. Pentru că vina noastră principală în toată această perioadă este că poate nu am reușit să ne facem înțeleși și asta poate eset o carență din punct de vedere al modului în care noi am știut să investim în educația financiară a clienților noștri. Acest lucru ar trebui să se schimbe. O să facem eforturi în această direcție", a subliniat șeful ARB.

La rândul său, președintele Consiliului Patronatelor Bancare din România, Steven Van Groningen, a întărit faptul că pierderea "adevărată", în urma aplicării Legii dării în plată nu este pentru pentru sistemul bancar, "ci pentru România în general". "La nivel internațional, dacă arătăm că dreptul de proprietate nu este respectat, impactul va fi mult mai mare pentru România decât pentru sistemul bancar", a spus van Groningen.

În plus, van Groningen a susținut că legea trebuie să definească foarte clar cazul social pentru că introducerea plafonului de 150.000 de euro este un pas înainte dar "nu ne putem opri aici".

În ceea ce privește creditele acordate prin Prima Casă, o soluție ca acestea să poată intra sub incidența legii iar băncile să fie în continuare interesate să le acorde ar fi modificarea legislației în domeniu, astfel încât garanția statului să rămână valabilă chiar și în condițiile dării în plată, a explicat președintele Băncii Comerciale Române, Sergiu Manea.

El a mai spus că interesul clienților pentru acest program este evident, având în vedere că cererile de astfel de credit au crescut de cinci ori din noiembrie 2015 până în ianuarie 2016.

AGERPRES