OPINIA NUTRIȚIONISTULUI Nicolae Hâncu: Micul dejun - unul dintre cele mai simple și eficiente moduri de a mânca sănătos
O viață sănătoasă înseamnă înainte de toate o alimentație sănătoasă, însă pentru a realiza acest lucru trebuie să se țină cont de cele trei mese principale ale zilei, dintre care cea mai importantă e micul dejun, spun specialiștii nutriționiști.
''Micul dejun reprezintă cu siguranță unul dintre cele mai simple și eficiente moduri de a mânca sănătos. Trebuie să ne însușim faptul că micul dejun servit în fiecare dimineață ne ajută să ne controlăm mai bine greutatea și să consumăm o cantitate mai mare de fibre, calciu, vitamina A și C și mai puține grăsimi și colesterol. Mai mult decât atât, persoanele care iau în fiecare dimineață micul dejun vor fi mult mai active și vor avea o capacitate de concentrare mult mai bună în prima parte a zilei", a declarat prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române și autor al ''Abecedarului de Nutriție''.
Specialiștii nutriționiști susțin că un micul dejun sănătos include cereale integrale (fulgi integrali de ovăz, secară, porumb, biscuiți integrali de tip 'crackers', pâine din făină integrală), proteine cu conținut redus de grăsimi (șuncă de pui sau de curcan, somon afumat, albuș de ou, unt de arahide, semințe, nuci), lactate cu conținut redus de grăsimi (lapte și iaurt degresate, brânză de vaci, urdă), fructe și legume (fructe proaspete sau congelate, legume proaspete).
Potrivit medicului, alimentele recomandate la micul dejun asigură un complex de carbohidrați cu eliberare prelungită, fibre, proteine și cantități reduse de grăsimi. Mai mult decât atât, pe lângă importantele beneficii nutriționale, aceste alimente vor asigura senzația de sațietate pentru mai multe ore. Deși micul dejun ar trebui să reprezinte cea mai importantă masă a zilei, din nefericire însă, oamenii renunță la această practică și acordă prioritate altor activități.
"Absența micului dejun are consecințe grave asupra sănătății. Acest lucru din cauza scăderii nivelului glicemiei în prima parte a zilei. Când se întâmplă acest lucru, majoritatea oamenilor înfulecă rapid alimente nesănătoase cu conținut crescut de grăsimi și de zahăr, cum ar fi produse de patiserie, gogoși sau ciocolată. Populația trebuie să înțeleagă că prin consumarea unui mic dejun sănătos în fiecare dimineață are posiblitatea să țină deoparte bolile cronice netransmisibile care fac ravagii de la an la an", a adăugat prof. univ. dr. Nicolae Hâncu.
Studiile au demonstrat că lipsa micului dejun poate avea numeroase efecte negative atât asupra copiilor, cât și a adulților. Printre aceste efecte negative se numără slăbirea memoriei, reducerea creativității, stări de iritabilitate și anxietate, stres determinat de senzația de foame și dificultăți în logică.
De asemenea, renunțarea la principala masă a zilei predispune la oboseală matinală din cauza deficitului energetic, iar în cazul unui aport energetic necorespunzător apar dificultăți de concentrare, amețeli, tulburări de echilibru, tulburări de vedere, spasme musculare sau leșin.
Potrivit prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, o mare parte dintre români omite să consume micul dejun aducând ca argument lipsa timpului.
''Această problemă, falsă din punctul meu de vedere, poate fi rezolvată dacă ne-am trezi cu 15 minute mai devreme pentru a servi principala masă a zilei sau am putea pregăti micul dejun cu o seară înainte. Important este să ne dorim acest lucru și să conștientizăm că micul dejun joacă un rol esențial pentru starea noastră de bine. Când se va întâmpla acest lucru, timpul nu va mai fi o problemă'', a precizat Nicolae Hâncu.
Totodată, el atrage atenția că cei care servesc micul dejun în fiecare dimineață pot să facă însă erori nutriționale importante și să aplice greșit principiul 'micul dejun este cea mai importantă masă a zilei'. Mai exact, aceste persoane obișnuiesc să consume la micul dejun preparate tradiționale care conțin multe grăsimi (omleta sau ochiuri prăjite în ulei la care adaugă șuncă, slănină sau cârnați, brânzeturi grase, lapte sau iaurt de capră sau de bivoliță) sau cantități crescute de carbohidrați și zaharuri (plăcinte, gogoși, produse de patiserie, cereale cu adaos de zahăr, batoane de cereale). AGERPRES
