Operatorii de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară - traşi la sorţi
Operatorii de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară pentru alegerile europarlamentare au fost traşi la sorţi, joi, la sediul Autorităţii Electorale Permanente (AEP).
"Pe teritoriul ţării sunt organizate 18.730 de secţii de votare în 3.186 de UAT-uri. Numărul operatorilor pe care i-am desemnat, pe care i-am instruit în ultimele două luni, este de 31.604. Pentru a putea desfăşura procesul electoral trebuie să ne asigurăm că în fiecare secţie de votare, deci în toate cele 18.730 de secţii de votare, există un operator. Pe lângă aceştia, în conformitate cu prevederile legale, mai avem o rezervă de 20% operatori la nivelul ţării, respectiv 3.746 de persoane. Procedura de tragere la sorţi ţine cont de distanţa operatorului, încercăm să optimizăm, în aşa fel încât distanţa pe care o parcurge operatorul până la secţia de votare să fie cât mai mică (...). Aplicaţia pentru tragerea la sorţi este o aplicaţie care funcţionează doar pe această staţie, toate datele, odată ce se generează, vor fi populate exact în formele în care le vom pune pe site", a declarat Gabriel Saucă, directorul general al direcţiei din AEP care se ocupă de sistemul informaţional electoral naţional, înainte de a se trage la sorţi.
La rândul său, preşedintele AEP, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a menţionat că joi are programată o întrevedere cu conducerea STS. "Astăzi avem (...) o întâlnire cu conducerea STS (...) pentru a clarifica cum va arăta acel sistem informatic pe tabletă, astfel încât să existe o monitorizare a ambelor scrutinuri. Scrutinul europarlamentar îl avem deja şi trebuie creată infrastructura pe această tabletă, astfel încât să ştim aproape în timp real şi pentru referendum care e opţiunea de a participa şi a ridica buletinele de vot", a spus Constantin-Florin Mituleţu-Buică.
El a declarat că proiectul de ordonanţă de urgenţă elaborat de AEP pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, precum şi pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi a referendumului naţional din 26 mai va fi propus Guvernului spre adoptare săptămâna viitoare.
"Ordonanţa de urgenţă e la momentul acesta pe procedura de avizare şi săptămâna viitoare va fi propusă Guvernului pentru a fi adoptată, dar cu preluarea unor propuneri ce corespund regulilor de bună practică în materie electorală, cât şi regulilor Comisiei de la Veneţia, or la momentul acesta, potrivit specialiştilor din cadrul autorităţii, (...) niciunul dintre aspectele puse în această ordonanţă nu contravine regulilor în materie electorală şi recomandărilor comisiei de la Veneţia", a spus Mituleţu-Buică.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Potrivit preşedintelui AEP, urgenţa este dată de faptul că Legea 3 privind desfăşurarea referendumului nu a intrat în pachetul de legi modificate în 2015.
În ce priveşte schimbarea modului de calcul al pragului privind validarea referendumului, el a afirmat că registrul electoral deţine evidenţa tuturor cetăţenilor români cu drept de vot până în ziua alegerilor inclusiv şi că în listele electorale permanente nu sunt incluşi aproape 700.000 de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate.
Mituleţu-Buică a menţionat că ordonanţa de urgenţă este propusă de departamentul de specialitate al AEP.
Întrebat de jurnalişti dacă până în prezent au fost neregului în cadrul campaniei electorale, el a răspuns că au venit trei sesizări privind două bannere şi un afiş într-o staţie de autobuz, acestea fiind legate de PNL, ALDE şi PSD.
"Le vom trimite birourilor electorale judeţene, că în prima fază ei au competenţă, iar pe partea cealaltă, privind utilizarea altor materiale, care e de competenţa Autorităţii, pe Legea 304 vom demara verificările", a spus preşedintele AEP.
În altă ordine de idei, el a menţionat că s-a făcut planul de control privind subvenţiile primite de partide din bugetul de stat.
"Vom verifica în acest an toate partidele înregistrate din registrul partidelor de la Tribunalul Municipiului Bucureşti (...). În prima etapă desfăşurăm controlul în timpul campaniei şi primim raportări de sume, tot felul de schimburi de informaţii. În etapa a doua, în 30 de zile depun cererea de rambursare, după depunerea cererii noi avem 60 de zile de a verifica şi a stabili drepturile de rambursare şi nerambursare a sumelor cheltuite în campanie şi după finalizarea acestor lucruri noi vom merge în controlul activităţii curente şi în principal partidele care primesc subvenţii de la bugetul de stat, asta e miza cea mai importantă, să verificăm toate partidele corect, în mod corespunzător", a adăugat preşedintele AEP. AGERPRES
