Unul dintre scenariile în care poate evolua incursiunea armatei ucrainene în teritoriile rusești, la Kursk, este încercuirea forțelor rusești care acționează în Donbas, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu. „Cea mai bună apărare e ofensiva”, completează el.

Rusia a pierdut controlul total asupra a cel puțin 350 de km pătrați din teritoriul său de la începutul operațiunii în regiunea Kursk în dimineața zilei de 6 august. Zeci de soldați ruși au fost uciși sau luați prizonieri, potrivit The Economist.

În plus, rușii au pierdut controlul asupra singurului punct de pompare a gazului al Gazprom către Europa.

Începând cu 8 august, trupele ucrainene au înaintat spre Suji, aflat la 10 km de graniță. Potrivit rapoartelor, unitățile ucrainene mai mici s-au despărțit și luptă mai adânc în interiorul Federației Ruse.

Ucraina a desfășurat unități din cel puțin patru brigăzi de elită, ceea ce înseamnă că forța de atac este probabil mult mai mare de 1.000 de oameni. Ucraina a exploatat drumul principal care duce spre sud-est la Belgorod și are active semnificative de apărare aeriană în zonă. Având în vedere începutul cu succes, Ucraina poate atrage mai multe forțe, notează publicația.

„Adevărul” a discutat cu generalul (r) Virgil Bălăceanu, omul care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles, și care este șef al Asociației Ofițerilor Români în Rezervă, despre ce pot obține ucrainenii cu această acțiune.

Generalul susține că operațiunea are două posibile scenarii:

„Ori o pătrundere mai în adâncime în teritoriul inamic, care ar obliga Federația Rusă să disloce rezervele nu numai de pe frontul din Donbas, dar poate și rezervele operative și strategice pe care le are”, susține generalul.

Cealaltă posibilitate este o manevră de simplă învăluire a grupării de forțe rusești care execută atacul în Donbas. „Acest scenariu i-ar obliga pe ruși să lupte, cum spunem noi, militarii, cu frontul răsturnat. Totul depinde de numărul de brigăzi și dotarea acestora de care dispune Ucraina”, a explicat Bălăceanu.

De unde au apărut trupele ucrainene

În condițiile în care situația de pe front părea dezavantajoasă Ucrainei, care părea încolțită de trupele rusești, se pune întrebarea de unde au apărut aceste trupe care au intrat adânc în teritoriul rusesc?

„Nu putem ști decât după ce vom vedem desfășurarea de forțe, pentru că dacă se acționează mai în adâncimea teritoriului sau se acționează pentru această manevră de învăluire a grupării de forțe din Donbas, înseamnă că Ucraina dispunea de o rezervă pe care a folosit-o nu pentru consolidare apărării, mai ales în Donbas, ci pentru această acțiune ofensivă”, explică specialistul.

El aduce în discuția una dintre strategiile de bază ale artei războiului: „Noi, militarii, spunem că cea mai bună apărare este ofensivă sau contraofensiva.”

Generalul are și o ipoteză cu privire la aceste trupe: „la un moment-dat, Zelenski vorbea de 14 brigăzi care s-au constituit prin noua lege a mobilizării, dar că în acel moment brigăzile respective n-au fost dotate cu ceea ce ar fi trebuit să primească din Occident. Poate că aceste brigăzi au fost dotate între timp și s-a decis o acțiune ofensivă”.

„Este o manevră foarte îndrăzneață” – spune generalul. Dacă Ucraina dispune de forțe suficiente și se îndreaptă înspre Belgorod va obliga o grupare de forțe importante a rușilor să lupte cu frontul răsturnat. „Este o schimbare fundamentală și atunci apărarea Donbasului nu se mai mai face direct pe aliniamentul de apărare, ci se face prin această posibilitate pe care ucraineni o vor avea de a încercui, chiar, gruparea de forțe care acționează în Donbas”.

„Lupta în încercuire este complicată, aduce mult mai multe pierderi”

Întrebat ce pot obține ucrainenii din această operațiune, generalul a explicat:

„Scenariul maximal este lupta cu frontul răsturnat a grupării de forțe care acționează în Donbass. În momentul în care există pericolul de a fi încercuit, ai două posibilități: să te pregătești pentru lupta în încercuire și poți să pierzi lupta sau să te retragi”.

Într-o situație similară au fost puși ucrainenii când au acționat la Bahmut: puteau treace la lupta în încercuire sau să se retragă. Soluția pe care au adoptat-o ucrainenii a fost aceea de a se retrage.

„Lupta în încercuire este complicată, aduce mult mai multe pierderi la un moment dat. Sunt destule exemple ale celui de-al 2-lea război mondial, vezi armata a 6-a germană la Stalingrad. Poți să pierzi întreaga cantitate de forțe și mijloace”, a susține Bălăceanu.

În ceea ce privește riscurile operațiunii pentru Ucraina, generalul susține că se pot pierde o parte din forțele care acționează.

„Dacă riposta rușilor va fi rapidă, este un risc mai mic ca dincolo de pierderi umane și materiale, gruparea de forțe ucraineană să fie împinsă înapoi peste graniță, iar obiectivul principal al lui Putin să nu mai fie Donbasul, ci să-și concentreze efortul pentru a crea centura de est pe un aliniamentul Cernihiv, Sumy, Harkov care poate fi până în aceste orașe sau chiar cu cucerirea acestor orașe incluzând și Harkov, astfel Ucraina să fie cât mai mult îndepărtată de la granița cu Federația Rusă”, a explicat acesta.

Operațiune în vederea negocierilor de pace

Întrebat dacă acțiunea ucraineană are legătură cu din ce în ce mai des anunțatele negocieri de pace, în contextul pericolului de revenire a lui Trump la Casa Albă, generalul a susținut:

„Cred că este o marotă această dorință de discuții de pace, de încetare a focului. Federația Rusă spune „da, suntem gata să încetăm focul”. Cu ce condiție? „Teritoriile ocupate rămân ale noastre, pentru că sunt teritorii istoric ale Rusiei Donbasul, Crimeea, nordul Crimeei, Harkovul”.

Un răspuns pozitiv al Ucrainei la această ofertă ar însemna un act sinucigaș al lui Zelensky.

„Ca atare, discuțiile despre pace și o încetare a focului nu sunt realiste. Până la discuțiile de pace e un drum foarte lung și poate imposibil. Războiul acestea nu se va termina cu un acord pentru pace. Cel mai probabil se va termina ca un conflict înghețat, deschis”, a concluzionat acesta.