Mijloacele de a opri încălzirea globală catastrofală există, afirmă șeful ONU, dar este nevoie de curaj politic pentru a pune capăt dependenței lumii de combustibilii fosili.

Reducerile uriașe ale emisiilor de dioxid de carbon, necesare în prezent pentru a pune capăt crizei climatice, înseamnă că a sosit „momentul crucial”, potrivit responsabilului ONU pentru mediu.

Planeta a intrat pe un curs ireversibil de încălzire catastrofală. Planurile și politicile actuale ale țărilor vor duce la creșterea temperaturii cu 2,6 până la 3,1 grade Celsius în acest secol, cu șanse zero de a limita creșterea temperaturii la ținta fixată inițial de 1,5 grade C, convenită la Paris în 2015, se arată într-un raport al ONU, scrie theguardian.com.

Conform raportului, promisiunile actuale de reducere a emisiilor de dioxid de carbon făcute de țări pentru 2030 nu sunt îndeplinite și, chiar dacă ar fi îndeplinite, creșterea temperaturii ar fi limitată doar la o valoare încă dezastruoasă de 2,6C până la 2,8C. Nu mai este timp pentru „vorbe în vânt”, se arată în raport, care îndeamnă națiunile să acționeze la summitul Cop29 din noiembrie.

Menținerea obiectivului internațional de 1,5°C este posibilă din punct de vedere tehnic, se arată în raport, dar este nevoie ca emisiile să scadă cu 7,5% anual până în 2035. Aceasta înseamnă stoparea emisiilor echivalente cu cele ale UE în fiecare an timp de un deceniu. Amânarea reducerii emisiilor înseamnă doar că în viitor vor fi necesare reduceri mai drastice.

Unep a declarat că țările trebuie să se angajeze în mod colectiv să reducă emisiile anuale de gaze cu efect de seră cu 42% până în 2030 și cu 57% până în 2035 în viitoarele lor angajamente ONU, denumite contribuții determinate la nivel național și care trebuie prezentate în februarie. Fără aceste promisiuni și fără acțiuni rapide care să le susțină, obiectivul de 1,5°C ar fi dispărut, a declarat ONU.

Cu toate acestea, șefa Unep, Inger Andersen, a declarat că este eronat să ne concentrăm doar asupra menținerii sau nu a obiectivului de 1,5°C, deoarece fiecare fracțiune de grad de încălzire globală evitată ar salva vieți, daune și costuri: „Nu vă concentrați prea mult pe un număr magic. Trebuie să menținem temperatura cât mai scăzută posibil”.

Finanțarea și tehnologia pentru reducerea emisiilor există, a declarat Andersen, însă este nevoie de „curaj politic”, în special din partea țărilor G20 (cu excepția Uniunii Africane), care generează 77% din emisiile globale.

Andersen a declarat că națiunile lumii au făcut promisiuni ferme privind clima la summitul de la Paris din 2015. „Acum este momentul să ne ridicăm la înălțimea acestor promisiuni - este momentul crizei climatice. Avem nevoie de o mobilizare globală la o scară și într-un ritm nemaiîntâlnit până acum, începând chiar acum, altfel obiectivul de 1,5C va fi în curând mort, iar obiectivul „mult sub 2C” își va lua locul în secția de terapie intensivă.”

Ultimele două rapoarte anuale ale Unep au evidențiat „fereastra care se închide” pentru acțiune și „recordul stricat” al promisiunilor ratate. „Acum spunem, asta este”, a spus ea.

„Lucrul enervant este că tehnologia este la îndemâna oricui, la fel ca și locurile de muncă și oportunitățile de dezvoltare economică”, a declarat Andersen. „Este nevoie doar de curaj politic și de o conducere puternică”.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat: „Ne jucăm cu focul, dar nu ne mai putem juca cu timpul. Nu mai avem timp”. Acesta a afirmat că încălzirea globală a supraîncărcat uraganele monstruoase, a provocat inundații biblice, a transformat pădurile în cutii de fum și orașele în saune.

„Guvernele trebuie să ne dezvețe de dependența noastră de combustibilii fosili: arătând cum îi vor elimina treptat - rapid și corect”, a spus el, adăugând că taxele pe combustibilii fosili ar putea ajuta la plata acțiunilor climatice.

Raportul Unep a constatat că o lansare mai rapidă a energiei solare și eoliene ar putea asigura 27% din reducerile de emisii necesare. „Este o cifră uriașă, iar aceasta este o tehnologie ieftină și dovedită - nu este un pariu în care să investești”, a declarat Andersen.

Oprirea distrugerii pădurilor ar putea aduce o reducere suplimentară de 20%, se arată în raport. Cea mai mare parte a restului ar putea proveni din eficiența energetică și electrificarea clădirilor, transporturilor și industriei, precum și din reducerea emisiilor de metan provenite de la instalațiile de combustibili fosili, pe care Andersen a descris-o ca fiind „deloc dificilă”.

Potrivit raportului, investițiile necesare pentru reducerea emisiilor la zero net sunt estimate la 1-2 miliarde de dolari pe an, aproximativ 1% din valoarea economiei globale și a piețelor financiare. „Vorbim de câteva puncte procentuale care ar fi incrementale în ceea ce privește reînnoirea infrastructurii învechite” în țările dezvoltate, a declarat Andersen. Dar țările în curs de dezvoltare ar avea nevoie de finanțare din partea țărilor bogate, un subiect aflat în fruntea agendei Cop29.

Situația geopolitică globală a fost dificilă, a recunoscut Andersen, cu conflicte în Orientul Mijlociu și Ucraina și tensiuni între țările occidentale și Rusia și China. Dar ea a spus: „Dacă există un spațiu în care lumea a fost capabilă să se întâlnească, acesta este într-adevăr spațiul mediului”.

Ea a citat o recentă reuniune G20 a miniștrilor mediului și climei. „Aceștia nu sunt cei mai buni prieteni, cu toții, și totuși au reușit să aibă un comunicat bun”. Ea a afirmat că au existat schimbări semnificative ale politicii ecologice în SUA, China, Germania, India și Brazilia, dar este nevoie de un efort mult mai mare.

„Cu cât ne îndreptăm mai repede spre un viitor cu emisii reduse de carbon, durabil și prosper, cu atât mai repede vom ajunge acolo - ceea ce va salva vieți, va economisi bani și va proteja sistemele planetare de care depindem cu toții”, a spus ea.

„Liderii mondiali continuă să tragă de timp, protejând interesele industriei combustibililor fosili, în timp ce oamenii suferă chiar acum. La Cop29, liderii trebuie să răspundă și să acționeze în ceea ce privește partea lor echitabilă de responsabilitate - în special națiunile mai bogate care au alimentat această criză timp de decenii”, a declarat Harjeet Singh, de la Fossil Fuel Non-Proliferation Treaty Initiative.