Informațiile conform cărora o navă chineză a pazei de coastă a tras cu tunuri de apă asupra unui vas mai mic filipinez într-o zonă disputată a Mării Chinei de Sud ar trebui să fie suficient de îngrijorătoare, având în vedere că regiunea este văzută pe scară largă ca un potențial punct de aprindere pentru un conflict global.

Dar o analiză mai atentă a clipurilor video ale incidentului și a detaliilor relevă ceva și mai surprinzător: unele dintre cele mai convingătoare dovezi de până acum, potrivit analiștilor, ale legăturilor dintre armata chineză și o presupusă miliție maritimă la care se face referire uneori ca la „omuleții albaștri” din Beijing.

Imaginile furnizate de Filipine cu incidentul de weekendul trecut, arată mai multe nave chineze care împiedică vasul filipinez să-și aprovizioneze un avanpost militar îndepărtat de pe Second Thomas Shoal din Insulele Spratly. Majoritatea navelor chineze implicate sunt marcate cu „Garda de Coastă a Chinei”, dar printre flotile se află și cel puțin două nave cu cocă albastră care seamănă cu bărci de pescuit, potrivit CNN .

Experții occidentali în securitate maritimă – împreună cu Filipine și Statele Unite – cred că acele ambarcațiuni aparțin unei miliții maritime controlate de Beijing, despre care specialiștii spun că are sute de vase puternice și acționează ca o forță neoficială – și de negat oficial – pe care China o folosește pentru a-și apăra revendicările teritoriale în Marea Chinei de Sud, dar nu numai.

Navele fac parte din aceeași forță, explică ei, care a invadat Whitsun Reef.

„În această operațiune specială, putem concluziona că această navă de pescuit chineză nu este doar o navă de pescuit, ci o miliție maritimă chineză care primește ordine de la paza de coastă chineză să sprijine operațiunile lor în blocarea aprovizionării noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă din Filipine, Jay Tarriela, la o conferință de presă săptămâna trecută.

Cel mai recent incident a avut loc în momentul în care Filipine a încercat să reaprovizioneze un contingent de pușcași marini pe care îl păstrează pe Second Thomas Shoal - un atol al Insulelor Spratly care a fost disputat de mult timp între cele două țări.

Atolul se află la circa 1.000 de kilometri de țărmul cel mai sudic al Chinei continentale și la aproximativ 200 de kilometri de insula filipineză Palawan.

Filipine a instalat aici o navă de război din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Sierra Madre, în 1999 pentru a-și afirma pretenția de suveranitate și acum își menține marinarii staționați, dar izolarea navei și starea precară o fac o țintă relativ ușor de hărțuit.

După confruntarea de weekendul trecut, China a susținut că Filipinele i-au încălcat suveranitatea prin instalarea navei pe banc.

„Partea filipineză a promis în mod repetat că va remorca nava de război, dar au trecut 24 de ani, iar Filipine nu numai că nu a reușit să remorcheze nava de război, dar a încercat și să o repare și să o consolideze pe scară largă pentru a obține o ocupare permanentă a recifului Ren'ai”, arată o declarație a Gărzii de Coastă a Chinei, folosind numele chinezesc pentru banc.

Tactica "zona gri"

În ultimele două decenii, China a ocupat o serie de recife și atoli din Marea Chinei de Sud , construind instalații militare, inclusiv piste și porturi.

Experții occidentali avertizează că presupusa miliție – cu sute de bărci care se presupune că sunt finanțate și controlate de Armata Populară de Eliberare – este o forță care trebuie luată în considerare. Deși cel mai recent videoclip nu reprezintă prima dată când navele miliției sunt surprinse de camere, mulți experți cred că este una dintre cele mai convingătoare ilustrații de până acum ale modului în care armata chineză și miliția interacționează. Această relație simbiotică a devenit și mai clară în 2021, când Garda de Coastă a Chinei a intrat sub jurisdicția Comisiei Militare Centrale Chineze, făcând-o efectiv parte a armatei Beijingului.

China nu recunoaște existența unei astfel de miliții maritime. În trecut, atunci când a fost întrebată, s-a referit la nave drept „așa-numita miliție maritimă”.

Dar experții occidentali spun că această negare este o parte a problemei.

Ray Powell, directorul SeaLight la Centrul Gordian Knot pentru Inovare în Securitate Națională de la Universitatea Stanford, a declarat că miliția a ajutat China să opereze în „zona gri” , prin desfășurarea unor acțiuni apropiate de ceea ce ar putea fi considerate acte de război. Iar rezultatul este că Beijingul câștigă teritoriu sau control fără să tragă un foc.