Omul cu trei chipuri s-a arătat în faţa presei după un nou transplant de faţă
Jerome Hamon a avut pe parcursul vieţii sale trei chipuri. Devenit primul om din lume care a suferit două transplanturi de faţă, el s-a întâlnit cu jurnaliştii din Paris, cărora le-a spus că a acceptat "imediat" noul său aspect fizic şi noua lui "identitate", informează AFP.
Încă spitalizat la trei luni după operaţia suportată la Paris, Jerome Hamon are încă un chip neted şi imobil, cu o piele care nu s-a pliat perfect peste trăsăturile faciale ale craniului său. Acest lucru se va întâmpla treptat, cu condiţia ca pacientul să reacţioneze pozitiv la tratamentul imunosupresor, care împiedică o nouă respingere a grefei.
"Mă simt foarte bine", a spus săptămâna trecută cu ocazia unei întâlniri cu jurnaliştii francezi acest pacient, în vârstă de 43 de ani, la trei luni după operaţia din noaptea de 15 spre 16 ianuarie.
"Abia aştept să scap de toate aceste lucruri", a adăugat el, obosit de tratamentul dificil pe care trebuie să îl urmeze, exprimându-se cu dificultate.
Reuşita medicală se datorează echipei coordonate de profesorul Laurent Lantieri de la Spitalul european Georges-Pompidou din cadrul Assitance Publique-Hopitaux de Paris (AP-HP).
Acest chirurg plastician a realizat deja, pe acelaşi pacient, o primă grefă totală de faţă, în 2010, la spitalul Henri-Mondor din Creteil, în apropiere de Paris.
Jerome Hamon suferă de neurofibromatoză de tip 1(boala Von Recklinghausen), o maladie de ordin genetic, care i-a deformat chipul.
Viermi marini
Prima grefă a avut succes, aşa cum a povestit el într-o carte publicată în aprilie 2015 şi intitulată "T'as vu le Monsieur?".
Din păcate, în acelaşi an, cu ocazia unei răceli banale, a fost tratat cu un antibiotic incompatibil cu tratamentul său imunosupresor. În 2016 a început să prezinte semnele unei respingeri cronice, iar chipul lui s-a degradat.
În vara anului 2017 a fost spitalizat, iar în noiembrie 2017, chipul grefat al pacientului, ce prezenta zone necrozate, a trebuit să fie extras pe cale chirurgicală.
Jerome Hamon a rămas două luni "fără chip" în secţia de reanimare a spitalului Georges Pompidou, înainte ca Agenţia pentru biomedicină să îi găsească un donator compatibil. Au fost momente dificil de trăit, a relatat pacientul.
Caz excepţional, pacient excepţional. "Întreaga echipă de la reanimare a fost uluită de curajul lui Jerome, de voinţa lui, de forţa lui de caracter într-o situaţie tragică. Pentru că era în aşteptare, dar nu s-a plâns niciodată. Avea chiar o stare de dispoziţie bună", a povestit în faţa reprezentanţilor presei Bernard Cholley, specialist în anestezie-reanimare.
Donatorul a fost un bărbat tânăr, în vârstă de 22 de ani, decedat la câteva sute de kilometri de Paris. Profesorul Lantieri a aflat despre moartea lui duminică seară, 14 ianuarie, şi a dat semnalul pentru punerea în mişcare a unui întreg aparat logistic.
Trebuia mai întâi ca acel chip să fie prelevat în cursul zilei de luni.
În aceeaşi seară, chipul trebuia transportat cât mai rapid posibil, pe şosele, spre spitalul Georges-Pompidou.
Beneficiind de acordul Agenţiei naţionale de securitate a medicamentului (ANSM), o tehnică revoluţionară a fost utilizată pentru conservarea grefei: în loc să fie scufundată într-o soluţie clasică, grefa a beneficiat de proprietăţile hemoglobinei prelevate de la viermi marini pentru a reţine mai bine moleculele de oxigen.
"E bine, sunt eu"
Jerome Hamon a intrat în blocul operator luni, 15 ianuarie, la jumătatea zilei. "Spre prânz, echipa a efectuat o pregătire la nivelul receptorului: pregătirea vaselor sangvine, pregătirea nervilor, pentru a putea fi făcut acel transplant", a explicat profesorul Lantieri.
Apoi, operaţia a fost ca o plasare delicată a unei măşti, legată de tot ceea ce constituie anatomia complexă a feţei. Foarte repede, medicii au constatat că grefa prezenta semne de viaţă încurajatoare, căpătând o culoare îmbucurătoare.
Pacientul a ieşit din blocul operator marţi, la sfârşitul dimineţii, la finalul unei operaţii neobişnuite. Intervenţia a făcut obiectul unor scurgeri de informaţii apărute în presă câteva zile mai târziu.
"Operaţia a răspuns unei întrebări care ţinea de domeniul cercetării: poate fi refăcută o grefă de faţă? Da, poate fi efectuat un re-transplant şi iată ceea ce se obţine", a explicat profesorul Lantieri.
Pentru a evita o respingere, operaţia a impus "curăţarea sângelui de anticorpi", prin plasmafereză, şi "blocarea producţiei de anticorpi" prin tratamente medicamentoase în timpul celor "trei luni care au precedat transplantul", a detaliat Eric Thervet, specialist în nefrologie.
"Prima grefă, am acceptat-o imediat. Am considerat că era un nou chip, iar acum este la fel", a spus Jerome Hamon. "Dacă nu aş fi acceptat acest chip nou, ar fi fost o dramă. Efectiv, este o chestiune de identitate (...) Dar acolo, ei bine, sunt eu".
Pe plan mondial au fost executate 40 de transplanturi de chip, începând cu prima operaţie de acest tip, suportată de franţuzoaica Isabelle Dinoire în 2005. AGERPRES
