Un român și-a câștigat locul în istorie drept omul care a reușit să afle secretele NATO. Mihai Caraman, în vârstă de 94 de ani, a transmis timp de 11 ani documente ultrasecrete către serviciile URSS.

Mihai Caraman, spionul-erou al României FOTO Captură video

A fost cea mai mare lovitură dată Organizaţiei Nord-Atlantice şi a rămas una dintre cele mai cunoscute şi mai enigmatice misiuni de spionaj în care a fost implicată România. Mihai Caraman este unul dintre cei mai mari spioni din istoria Intelligence-ului românesc.

În ceea ce privește spionajul împotriva NATO, informațiile erau trimise mai întâi la București, apoi de acolo la Moscova, în timp ce ordinele trimise de la Moscova urmau aproape întotdeauna același traseu, via București, scrie click.ro

Pionii lui Caraman

Mihail Simula şi Ion Păduraru (Secretari II UNESCO), Mihail Georgescu, Eugen Vişan, Constantin Mirea şi Gheorghe Ionescu (Secretari II Ambasada României în Franţa), Pavel Cismaru (Secretar I Ambasada României), Mihai Ilie (prim-consilier la Ambasada României). Aceştia erau o parte dintre cei 12 agenţi de care dispunea Mihai Caraman la Paris şi alături de care trebuia să penetreze Organizaţia Atlanticului de Nord, dar şi alte instituţii, precum ministerele franceze de Externe şi de Finanţe, Poliţia, Banca Mondială, Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Citește articolul complet în click.ro

Agentul secret „extrem de eficient”, pe teritoriul Austro-Ungariei, cu nume de cod B 9

De-a lungul istoriei, și femeile s-au bazat pe farmecele lor în practicarea spionajului, mai ales că deseori acestea reprezentau singura armă pe care şi-o permiteau.

După invadarea de către germani în 1914 a Belgiei, Luxemburgului şi Franţei, uitând de toate revendicările feministe, femeile din toate ţările şi-au declarat sprijinul aproape necondiţionat faţă de soldaţi.

Într-un domeniu care multă vreme a fost exclusiv dominat de bărbaţi, femeile rareori luate în considerare au excelat. Mata Hari, probabil, este cel mai elocvent exemplu în acest sens. Dar nu numai germanii au avut o expertă în spionaj. Şi alte naţionalităţi se mândresc cu spionii lor de sex feminin, chiar dacă nu s-au bucurat de faima lui Mata Hari, la nivel global. Este cazul Mariei Bălan, supranumită de unii „Mata Hari de România”, de alţii „Mata Hari de Ungaria”, frumuseţea fatală considerată „regina spionajului românesc” fiind cel mai periculos spion de pe frontul de est din Primul Război Mondial;

O Mata Hari veritabilă

Cu ajutorul Mariei s-a reuşit aflarea unor informaţii cu caracter militar despre trupele inamice din Banat, dar şi despre lucrările de la graniţă ale geniştilor şi acţiunile spionajului austro-ungar.

Ziarele vremii, de la Bucureşti, dar şi de la Paris au apreciat serviciile imense aduse României de această veritabilă "Mata Hari" autohtonă”.

Iată ce titra pe prima pagină publicaţia „Paris Soir” , în ediţia din 6 octombrie 1936, (într-o traducere aproximativă): „Maria Bălan, spioana B.-9, care a evadat din închisoarea din Viena în timp ce îşi aştepta execuţia, se sinucide în cimitirul din satul său natal”. Pe aceeaşi pagină, în dreptul fotografiei sale, se mai precizează că a devenit cârciumăreasă, iar în ajunul morţii sale a făcut cinste la toţi băieţii din sat.” Apoi, în pagina 5 a aceleiaşi publicaţii îi este dedicat un întreg articol sub titlul: „Strania sinucidere a spioanei Maria Bălan”, sub semnătura unui corespondent din Belgrad. Acesta îşi începe relatarea cu o scurtă descriere a satului natal Vârşeţ (Versec): „Pentru prima dată, odată cu descoperirea acestui sărac cadavru, vestea a spart această linişte tăcută. Pentru că femeia moartă era celebra Maria Bălan, Mata Hari a Ungariei”.