A doua economie ca mărime din Europa se află în criză profundă, cu o datorie publică de 3,2 trilioane de euro, de două ori mai mare decât limita impusă de Uniunea Europeană.

Redeschiderea Catedrealei Notre Dame din Paris/ FOTO: facebook.com/cathedrale.notredamedeparis

Astăzi, oficialități din întreaga lume au venit veni să admire restaurarea magnifică a Catedralei Notre-Dame din Paris. Însă, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron se mândrește cu reconstrucția de 580 de milioane de lire sterline, țara sa se prăbușește în jurul său, scrie The Sun.

La doar jumătate de oră de mers pe malurile Senei, la câțiva pași de celebra biserică, se află Adunarea Națională , locul unde, miercuri seara, politicienii au organizat o revoltă împotriva celor doi lideri ai țării. Michel Barnier a devenit premierul cu cel mai scurt mandat din istoria Franței, demisionând după doar trei luni în urma unei moțiuni de cenzură.

Aceasta a fost o umilință completă pentru Macron, care îl alesese pe fostul negociator șef al Brexit-ului pentru a-și impune politicile controversate în fața parlamentului. Acum, președintele trebuie să găsească al șaselea premier în șapte ani, în mijlocul unei crize tot mai adânci.

Franța se confruntă cu o datorie uriașă, iar prăbușirea politică a lui Barnier riscă să crească ratele dobânzilor, iar piețele financiare devin tot mai nervoase. Joi, o nouă grevă generală a afectat din nou sectorul public, cu lucrători din spitale și controlori de trafic aerian printre cei care au ieșit în stradă.

Macron a respins apelurile pentru demisia sa într-un discurs televizat, acuzând „dreapta extremistă și stânga extremistă” pentru criza actuală, afirmând că aceștia s-au unit „nu pentru a face ceva, ci pentru a dezface tot ce s-a construit”.

Mulți francezi sunt însă sătui de „spectacolul” lui Macron

Mulți francezi sunt însă sătui de „spectacolul” lui Macron și își doresc un lider care să salveze națiunea de la un dezastru iminent. Conform sondajelor, două treimi dintre cetățeni consideră că Macron ar trebui să demisioneze dacă Barnier pierde moțiunea de cenzură.

Politicienii de stânga și dreapta, care au format o alianță pentru a-l înlătura pe premier, cer acum demisia președintelui. Liderul extremei drepte, Marine Le Pen, a cerut alegeri prezidențiale, afirmând că „Emmanuel Macron a atacat fundațiile națiunii în ultimii șapte ani”.

Macron a declanșat criza printr-o alegere parlamentară rapidă în iunie, iar rezultatul a fost un parlament divizat, în care nicio facțiune nu a obținut o majoritate clară. Astfel, președintele a fost obligat să numească un premier. Chiar dacă Barnier nu a fost ales prin vot direct, Macron l-a desemnat în funcția de prim-ministru, dar riscurile unui blocaj politic generat de stânga și dreapta extremă erau mari.

Barnier, 73 de ani, cunoscut în Franța sub porecla de „Babar”, a fost o figură controversată. Fost comisar european și adept al unei Europe unite, el a criticat Brexit-ul, dar a cerut ulterior ca Franța să pună capăt liberei circulații a cetățenilor europeni, invocând controlul imigrației.

Căderea lui Barnier este doar un simptom al crizei economice și politice care macină Franța. Macron a luat măsuri de austeritate, iar tăierile bugetare au generat nemulțumiri majore, inclusiv în rândul muncitorilor din sectorul public, care au organizat greve și proteste. În paralel, și fermierii se pregătesc pentru acțiuni de protest din cauza presiunilor asupra veniturilor lor.

Macron continuă să apere măsurile de reducere a cheltuielilor publice, în ciuda unei creșteri a datoriilor. Cu toate acestea, economia Franței, care depinde în proporție de 57% de cheltuielile guvernamentale, se află într-o direcție periculoasă, iar țara ar putea ajunge într-o criză similară celei din Grecia în anii 2010.

În acest context, Macron va trebui să găsească un alt premier și va avea dificultăți mari să convingă parlamentul să îl susțină pe viitorul său candidat. De asemenea, criza politică din Franța are implicații majore pentru Uniunea Europeană, care se confruntă cu probleme interne, în timp ce liderii europeni sunt distrasi de instabilitatea politică din țările lor.

În acest moment, Macron are în față un viitor nesigur. Unii analiști sugerează că ar putea fi forțat să adopte un guvern „tehnocrat” care să implementeze măsurile de austeritate fără a ține cont de voința parlamentului, ceea ce ar putea duce la noi proteste violente, similare celor din 2018, când mișcarea „vestelor galbene” a pus Franța pe jar.