Președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind pensiile de serviciu, după ce plenul Camerei a adoptat decizional proiectul, în acord cu solicitările Comisiei Europene și deciziile CCR.

FOTO Inquam Photos

Președintele Klaus Iohannis a semnat Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, a anunțat Administrația Prezidențială.

Proiectul de lege a fost dezbătut de Parlament în procedură de urgenșă și adoptat în comisiile de la Camera Deputaților fără modificări de fond faţă de forma pe care a adoptat-o Senatul săptămâna trecută.

Curtea Constituţională a solicitat o serie de modificări ale proiectului doar în legătură cu pensiile de serviciu ale magistraţilor.

Legea îndulcită la Senat

În noua variantă, aleșii au crescut modic nivelul de impozitare, însă au venit și cu amendamente care relaxează condițiile de pensionare.

Un amendament adoptat în comisii stabileşte că judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul juridic cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie se pot pensiona „la împlinirea vârstei de 60 de ani cu o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate”.

În cazul vârstei minime de pensionare, aceasta va fi de 47 de ani și 4 luni în ianuarie 2024, dar doar cu condiția a 25 de ani vechime în specialitate, crescând anual cu câte patru luni, până când va ajunge la 60 de ani. Practic, condiția împlinirii a cel puțin 60 de ani pentru pensionare va fi deplin aplicabilă în 2062.

O noutate este că va fi crescut și cuantumul de pensionare la personalul auxiliar de pe lângă parchete și instanțe judecătorești, adică de la 65% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor la 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate. În cazul tuturor pensiilor din lege (magistrați, personal auxiliar instanțe și parchete, foști piloți, funcționari publici parlamentari, diplomați, personal al Curții de Conturi, dar și militari), pensia nu mai poate depăși salariul aflat în plată.

A patra încercarea a reformei pensiilor speciale

Prin proiectul adoptat luni privind pensiile speciale, Parlamentul se află la a patra încercare de reformare a pensiilor speciale în ultimii patru ani, de această dată fiind făcuți pași prudenți, fără prevederi radicale care ar putea stârni mari nemulțumiri în rândul beneficiarilor

Primele două încercări au fost în 2020, când s-a încercat, pentru prima dată, eliminarea tuturor pensiilor speciale, cu excepția celor militare, pentru ca în același an, după picarea demersului la CCR, să fie încercată supraimpozitarea pensiilor speciale cu până la 85%. Nici acest demers nu a trecut de CCR. A treia încercare a fost în vară.

Acum, Puterea susține că a ținut cont de toate recomandările Curții. Coaliția a subliniat că aceasta a fost forma cea mai bună posibilă în acest moment (Alfred Simonis și Florin Roman), în timp ce din Opoziție au fost critici nu doar de la USR (Cătălin Drulă) și AUR (George Simion), ci și de la UDMR, care a catalogat drept ridicolă supraimpozitarea, care doar „zgârie” veniturile mari.