Kievul şi-a epuizat tot armamentul de fabricaţie rusă şi sovietică şi depinde de-acum exclusiv de armamentul care-i este furnizat de aliaţii săi, şi anume artilerie occidentală, trag de asemenea un semnal de alarmă mai multe surse militare americane, relatează AFP, citat de news.ro.

Ucraina trage 5.000-6.000 de obuze de artilerie pe zi, a declarat pentru The Guardian adjunctul directorului serviciilor militare de informaţii din Ucraina, Vadim Skibiţki.

”Este un război al artileriei acum (...), iar noi pierdem în domeniul artileriei. Ucraina deţine o piesă de artilerie la 10-15 ruseşti. Totul depinde acum de ceea ce ne furnizează Occidentul”, subliniază adjunctul directorului serviciilor militare ucrainene de informaţii.

„Aproape am epuizat muniţia noastră pentru artilerie, iar acum folosim obuze standard NATO de 155 mm. Europa ne livrează muniţie de calibru mai mic, dar cum şi Europa rămâne fără volumele se împuţinează”, a spus el, explicând că şi arsenalul Rusiei de rachete se epuizează:„ Am observat că Rusia efectuează mult mai puţine atacuri cu rachete şi a folosit rachete H-22; sunt vechi rachete sovietice din anii 1970. Asta arată că Rusia rămâne fără rachete”.

Skibiţki susţine că Rusia nu a putut produce rapid rachete din cauza sancţiunilor şi că a folosit aproximativ 60% din proviziile sale.

În Zaporojie şi Herson, două regiuni din sudul Ucrainei pe care Rusia le ocupă aproape în totalitate, forţele ruse se pregătesc pentru o poziţionare pe termen lung, construind linii de apărare duble, uneori triple.

„Acum va fi mai greu să recuperăm acel teritoriu. De aceea avem nevoie de arme. Dacă reuşesc în Donbas, ar putea folosi aceste teritorii să lanseze alte atacuri asupra Odesei, [oraşul] Zaporojia [şi] Dnipro. Scopul lor este întreaga Ucraină şi nu numai”, a argumentat Skibiţki.

Oficialul ucrainean nu exclude posibilitatea ca Rusia să îngheţe războiul pentru o perioadă de timp pentru a convinge Occidentul să ridice sancţiunile. Serviciile de informaţii militare ale Ucrainei consideră că Rusia poate continua în ritmul actual fără a produce mai multe arme sau a mobiliza populaţia pentru încă un an.

Oficial american: „Încercăm să menţinem un flux constant” de muniţie

Occidentul s-a mobilizat, încă de la lansarea invaziei ruse, la 24 februarie, să susţină Kievul, care cerea armament şi muniţie, însă a evitat, cu orice preţ, să treacă la vreo acţiune care să fie considerată o provocare la adresa Rusiei, de frică să nu se extindă războiul în afara Ucrainei, scrie news.ro citând AFP.

Occidentalilor le este frică, de asemenea, ca armamentul lor de vârf să nu ajungă pe mâna armatei ruse. Ei s-au adresat, astfel, ţărilor din fostul bloc sovietic, care dispun în continuare de muniţie sovietica, în vederea înlocuirii celei pe care armata ucraineană a tras-o împotriva armatei ruse.

Însă aceste stocuri s-au epuizat, iar arsenalul european de fabricaţie rusă ”a dispărut de pe suprafaţa pământului”, declară AFP un oficial militar.

Aliaţii încearcă să-şi coordoneze asistenţa militară acordată Ucrainei şi să se sincronizeze, astfel încât forţele ucrainene să primească un ”flux continuu de muniţie”, însă şi piese de schimb pentru armament uşor, declară alt oficial american.

Acesta este obiectivul afişat al Grupului de Contact pentru Ucraina, înfiinţat de către secretarul american al Apărării Lloyd Austin, a cărui primă reuniune a avut loc în aprilie, în prezenţa a 40 de ţări, la Ramstein, în Germania. În urma unei a doua reuniuni virtuale, în mai, aliaţii şi Ucraina urmează să se reunească la 15 iunie, la Bruxelles.

Armamentul occidental pare să sosească ”cu pipeta” în Ucraina, din cauză că aliaţii vor să se asigure că Kievul este capabil să-l absoarbă şi să limiteze riscul bombardării stocurilor de muniţie. Statele Unite îşi trimit, astfel, asistenţa militară în tranşe, iar ultima, în valoare de 700 de milioane de dolari, a fost anunţată la 1 iunie şi includea patru sisteme de artilerie de tip HIMARS, dar şi 1.000 de rachete antitanc de tip Javelin suplimentare şi patru elicoptere de tip Mi-17, 15.000 de obuze de Howitzer, 15 blindate uşoare şi alte tipuri de muniţie de diverse calibre.

”Încercăm să menţinem un flux constant”, declară al doilea oficial militar.

Întrebat despre numărul mic de HIMARS; în timp ce ucrainenii par în dificultate în Donbas, şeful Statului Major american, generalul Mark Milley a răspuns miercuri că Statele Unite vor să se asigure că militarii ucraineni stăpânesc bine aceste sisteme înainte să trimită mai multe.

HIMARS este un sistem ”sofisticat” şi ”aceşti băieţi trebuie certificaţi, trebuie să ne asigurăm că ştiu cum să folosească aceste sisteme în mod corect”, a subliniat americanul cu cel mai mare grad militar.

Operatorii este necesar să fie formaţi, dar şi militarii însărcinaţi cu mentenanţa şi ofiţerii şi subofiţerii, pentru a fi desfăşuraţi acolo unde trebuie să fie desfăşuraţi şi atunci când trebuie să fie desfăşuraţi, a subliniat Mark Milley.

Pentru Washington, această primă livrare este un test, pentru a se asigura că tehnologia HIMARS nu ajunge pe mâna inamicului şi că ucrainenii folosesc cu folos acest material extrem de scump şi sensibil.

Însă acest lucru nu a împiedicat Pentagonul să pregătească viitoarea tranşă de ajutor militar. Sisteme HIMARS suplimentare şi muniţia aferentă au fost poziţionate, deja, în Germania, şi urmează să fie trimise în Ucraina, în cazul în care experienţa cu primele patru exemplare se dovedeşte pozitivă, declară altă sursă militară americană.

În schimb, Washingtonul a exclus să livreze Kievului drone de luptă cu rază lungă de acţiune, de exemplu de tip ”Grey Eagle”, cu o rază de acţiune de 300 de kilometri, suficientă pentru a lovi un oraş rusesc mare.