Oficial BNR: „Epoca dobânzilor joase se cam încheie”. Val de scumpiri în lanț de la 1 octombrie
Românii care au credite la bănci, fie în lei, fie în valută, vor fi nevoiți să scoată mai mulți bani din portofel în perioada următoare. Este declarația consilierului guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, care susține că, începând cu această toamnă, la nivel global, se remarcă tendinţe noi pe piaţa dobânzilor, a inflaţiei și a preţurilor. Val de scumpiri în lanț de la 1 octombrie.
În ceea ce priveşte evoluţia ascendentă a dobânzilor, acesta susţine că ea ar putea fi generată de încheierea epocii dobânzilor joase.
"Suntem în 2017, septembrie. Ne uităm cum a evoluat ROBOR-ul de-a lungul acestei luni începând de la 1 septembrie şi până astăzi, 29. O să vedem că s-a plecat de jos, în sensul că ratele au fost zile întregi în această lună sub 1%. Exact la jumătatea lunii, în 15 septembrie, s-a tras linie, a fost marcat atingerea nivelului de 1% şi apoi ROBOR-ul (la trei luni n.r.) a început să crească accelerat. De la 1% la 1,04%, apoi la 1,05%, 1,06%, la 1,11%, 1,14%, 1,25%, 1,46%, 1,58%, astăzi. În general la noi, când se produc astfel de creşteri, se produce o agitaţie. Sunt voci care spun imediat iată sunt creşteri mari, ROBOR-ul va determina o reaşezare a dobânzilor la creditele în derulare, oamenii vor plăti mai mult, cei care au credite şi aşa mai departe. Fără să înţelegem exact ce se întâmplă s-ar putea ca în faţa acestor voci zgomotoase să intervină un soi de îngrijorare, dar ia să vedem ce se întâmplă în realitate. În primul rând, pe toată planeta, din America până în Japonia sunt tendinţe care arată că epoca dobânzilor joase, unele foarte joase, la nivelul zero, se cam încheie", a explicat Vasilescu.
"În aceste condiţii sunt foarte mulţi actori ai pieţei care se străduiesc să nu fie prinşi descoperiţi, la niveluri mai joase decât cele care vor fi atinse şi atunci încearcă o repoziţionare pe piaţă. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte, toamna însăşi este un anotimp al creşterilor: cresc preţurile, cresc dobânzi, cresc ratele pieţei valutare. Acesta se întâmplă toamnă de toamnă şi toamna aceasta nu face excepţie. În aceste condiţii este normal să vedem că iată ROBOR-ul a urcat, dar nu foarte mult", a afirmat Vasilescu.
Val de scumpiri în lanț de la 1 octombrie. Prețurile la alimente, credite, gaze, energie și combustibili cresc simțitor
Facturile la energie electrică și gaze, precum și prețul carburanților la pompă se vor majora din nou de la 1 octombrie, ceea ce va produce un val de scumpiri în lanț pentru cele mai multe produse și servicii, în special pentru alimente, toate acestea concomitent cu creșterea ratelor la bănci.
În ceea ce privește prețul energiei electrice, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a decis că, de la 1 octombrie, va exista omajorare pentru consumatorii casnici de 0,03 lei/kWh. Președintele ANRE, Niculae Havrileț, a explicat, pentru AGERPRES, că aceasta înseamnă o scumpire cu 3,45 lei pe lună pentru un consum mediu de 100 kWh.
Totodată, vicepreședintele ANRE, Emil Calotă, a anunțat că prețul gazelor pentru consumatorii casnici va crește, în medie, cu 6% în al patrulea trimestru al anului. Comitetul de reglementare al reglementatorului nu a aprobat încă această decizie, care ar urma să fie luată săptămâna viitoare.
În plus, Guvernul a decis majorarea accizei la carburanți cu 0,16 lei pe litru de la 15 septembrie, urmând ca o creștere similară să aibă loc de la 1 octombrie, așa că ziua de duminică vine și cu o nouă scumpire la pompă. Pe data de 15 septembrie, când a avut loc prima majorare a accizei, petroliștii au scumpit carburanții cu 9 bani pe litru, potrivit informațiilor obținute de AGERPRES de la companiile din domeniu. Însă prețurile au fost modificate în sus chiar și înainte și după această dată.
Astfel că, potrivit site-urilor companiilor petroliere, prețul celor mai ieftine sortimente de carburanți a ajuns aproape de 5 lei pe litru, după ce, la mijlocul lunii septembrie, era de circa 4,7 lei la motorină și 4,8 lei la benzină. În ceea ce privește sortimentele premium, acestea au depășit deja pragul de 5 lei pe litru.
Problema cea mai mare este că aceste produse — energie, gaze și carburanți — sunt folosite în masă și duc la scumpiri în lanț pentru aproape toate produsele și serviciile din economie, întrucât ele influențează atât costurile de producție, cât și segmentul de transport și comercializare.
Spre exemplu, este de așteptat ca alimentele să se scumpească în final cu 5-6%, consideră Dragoș Frumosu, președintele federațiilor sindicale din industria alimentară.
"Dacă, pentru producători, toate aceste scumpiri înseamnă 2-3% în mod direct, la raft s-ar putea ca prețul să fie cu 5-6% mai mare. Aceasta deoarece transportul influențează materia primă, dar costul de transport înseamnă și transportul de la producător la comerciant. Apoi scumpirea energiei electrică este suportată, la fel, atât de producător, cât și de comerciant", a declarat Frumosu, pentru AGERPRES.
El a arătat că produsele care se vor scumpi cel mai mult sunt carnea, produsele din carne, laptele, produsele lactate și pâinea.
"Deci chiar dacă s-a mărit salariul, omul are și cheltuieli mai mari, pentru că dă mai mult pe energie, gaze, mâncare, abonamentul de transport", a mai arătat Frumosu.
