E posibil ca luptătorii Wagner să nu fie în siguranță în Belarus și să fie de fapt atrași într-o capcană după revolta lor, în pofida garanțiilor obținute de la Lukașenko, au apreciat experții Institutului pentru Studii de Război (ISW), relatează Insider. Un alt expert a declarat că ar fi „foarte surprins” dacă Prigojin va mai fi în viață peste câteva luni.

Este posibil ca președintele rus Vladimir Putin să le fi făcut o ofertă-capcană luptătorilor Grupului Wagner prin opțiunea de a merge în Belarus, au apreciat analiștii de la Institutul pentru Studii de Război.

„Putin ar putea prezenta Belarusul drept un refugiu pentru luptătorii Wagner ca pe o capcană”, se arată în actualizarea de luni a ISW.

După rebeliunea armată din weekend despre care Putin a admis că a reprezentat o amenințare pentru securitatea Rusiei, președintele rus a dat luni seară asigurări că mercenarii Wagner pot alege să-l urmeze pe șeful lor, Evgheni Prigojin, în Belarus, să revină la viața civilă, sau să semneze contracte cu Ministerul rus al Apărării.

„Kremlinul va considera probabil personalul Grupului Wagner care îl urmează pe Prigojin în Belarus ca fiind trădători, indiferent dacă ia sau nu măsuri imediate împotriva lor”, au scris analiștii ISW.

Iar în cazul în care Kremlinul face presiuni asupra Belarusului, această țară „nu va îi oferi lui Prigojin sau luptătorilor Wagner un refugiu autentic”.

Prigojin nu va scăpa, iar pedeapsa ar putea veni curând, a apreciat un alt expert.

Ian Bremmer, președintele Eurasia Group, a declarat pentru CNBC că Prigojin a devenit "un mort ambulant în acest moment".

„Aș fi foarte surprins ca el să se mai afle încă printre noi peste câteva luni", a spus el.

Revolta de scurtă durată a companiei paramilitare Wagner l-a pus într-o postură umilitoare pe Putin experții evaluând că această culminare dramatică a tensiunilor între mercenari și comandamentul militar rus constituie cea mai serioasă amenințare de când președintele rus se află la putere.

În weekend, mercenarii Wagner au preluat controlul asupra cartierului general al armatei din orașul-cheie rusesc Rostov pe Don și au început să mărșăluiască spre Moscova.

După o 24 de ore tensionate, președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a anunțat sâmbătă seara că a ajuns la un acord cu șeful Wagner și că revolta s-a încheiat.

Kremlinul a transmis că înțelegerea presupune ca acesta să plece în exil în Belarus, vecinul și cel mai apropiat aliat al Rusiei, care este văzut ca un fel de stat marionetă al Rusiei.

În primul mesaj după aproape 48 de ore, luni, într-o înregistrare video, Prigojin a explicat că a început revolta întrucât „societatea a cerut-o„ și că „nu a fost scopul nostru să răsturnăm regimul”, a relatat The Guardian.

El a mai spus că a acceptat înțelegerea pentru a evita vărsarea de sânge rusesc.

Lukașenko i-a cerut lui Putin să nu-l omoare pe Prigojin

Alexandr Lukașenko, citat de presa din Belarus, a confirmat marți că Prigojin se află în Belarus pe cheltuiala Wagner și că vor fi respectate garanțiile de securitate acordate grupului în urma acordului de stingere a revoltei.

Publicația media rusă Verstka a relatat că Belarus construiește o bază pentru aproximativ 8.000 de luptători ai Wagner la 124 de mile de granița sa cu Ucraina.

Lukaşenko susține însă că nu va construi baze şi nici nu va deschide centre de recrutare pentru Wagner, dar i-a oferit o unitate militară dezafectată. De asemenea, i-a transmis ministrului său al Apărării, Viktor Krenikov, să discute cu Prigojin despre posibilitatea de formare în Belarus a unei unităţi militare după modelul Wagner.

„În cazul în care comandanţii lor vin la noi şi ne ajută, ne spun ceea ce este important acum - acest lucru este inestimabil. Ei se află în prima linie, sunt unităţi de asalt. Ei ne vor explica ceea ce contează la ora actuală” pe plan militar, a spus liderul de la Minsk.

Aleksandr Lukașenko a mai susținut că i-a solicitat lui Putin să nu-l omoare pe Prigojin. „I-am spus lui Putin: Putem să-l căsăpim, nu-i o problemă. Fie din prima încercare, fie din a doua. Dar i-am spus: nu o faceţi!”, a spus el în faţa unor responsabili de la Minsk.

Într-un discurs susținut luni, Putin, fără să-l numească pe Prigojin, a reluat comentariile sale anterioare potrivit cărora cei care se află în spatele acestei rebeliuni vor fi aduși în fața justiței.

Analiștii ISW au notat că probabil Putin nu i-a arestat pe comandanții Wagner pentru trădare, deoarece Rusia are nevoie de "forță de muncă antrenată și eficientă".

Cum au reacționat bloggerii militari

Experții ISW au indicat că repercusiunile revoltei i-au împărțit pe ultranaționaliștii ruși în două tabere: cei care doresc o investigare mai amănunțită a modului în care luptătorii Wagner au reușit să captureze fără probleme orașul Rostov pe Don, situat în sudul țării, înainte de a înainta spre Moscova și cei care doresc pur și simplu să se treacă peste acest incident.

Prigozjin s-a bucurat de un sprijin considerabil în spațiul informațional ultranaționalist pro-război al Rusiei pe tot parcursul războiului din Ucraina, dar rebeliunea de la sfârșitul săptămânii trecute a ridicat semne de întrebare cu privire la cât de departe va merge acest sprijin.

Într-o analiză publicat duminică, experții ISW au scris că bloggeri militari ruși și foști oficiali ultranaționaliști au adoptat poziții diferite cu privire la întrebarea dacă mercenarii Wagner ar trebui sau nu să fie iertați, dacă Prigojin ar trebui să poarte toată responsabilitatea și cât de aptă este de fapt conducerea militară pentru a aborda această problemă de securitate.

„Un blogger militar proeminent a pus întrebarea cum îi vor pedepsi autoritățile ruse pe cei implicați în moartea militarilor ruși, ceea ce indică faptul că clemența pentru luptătorii Wagner care au participat la rebeliune ar putea deveni o nemulțumire de lungă durată pentru elemente ale armatei ruse și ale comunității ultranaționaliste”, se arată în analiză.

Mesajul ambiguu al lui Putin

Putin a transmis luni un mesaj către Wagner în care, pe de o parte, a oferit opțiuni, iar pe de altă alta a promis încă o dată că trădătorii vor fi pedepsiți.

„ Această solidaritate cetățenească a arătat că orice şantaj este sortit eşecului. A fost un moment extraordinar de mobilizarea a societății. Cei responsabili de rebeliune vor fi aduși în fața justiției. Acești trădători și această organizație au făcut ceea ce au făcut neonaziștii de la Kiev. Ce au făcut ei este ca o amenințare externă. Dușmanii noștri doreau să se împuște rușii între ei. Voiau să distragă atenția de la eșecul contraofensivei. Curajul piloților căzuți a apărat Rusia.

Marea majoritate a luptătorilor Wagner sunt patrioți, dar au fost folosiți în scopuri meschine. Totuși, au întors spatele unei posibile vărsări de sânge. S-ar fi putut produce evenimente cu consecințe tragice pentru țară. Vreau să le mulțumesc comandanților și soldaților Wagner care au luat decizia corectă de a se opri. Alegerea este în dreptul fiecăruia dintre voi, semnați cu Ministerul Apărării, sau mergeți în Belarus.”

Grupul Wagner a oferit un impuls militar Rusiei de când aceasta și-a lansat invazia în Ucraina în februarie 2022, uneori conducând inițiativele în bătălii cheie și afișând tactici brutale pe care armata rusă a început ulterior să le copieze.

Dar disputa între șeful mercenarilor și comandamentul rus a tot escaladat, Prigozjin acuzând inițial conducerea militară rusă că nu le oferă luptătorilor săi muniție și ulterior că încearcă să-i "distrugă" gruparea.

Înaintea rebeliunii, Prigojin a anunțat că refuză demersurile Ministerului Apărării de a aduce grupul sub controlul acestuia. Acesta a dat termenul ca până la 1 iulie mercenarii să semneze contracte cu armata rusă.