Obligaţiunile României şi Ungariei, printre marii beneficiari ai ieşirilor de fonduri din Rusia
Obligaţiunile emise de România şi Ungaria sunt cei mai mari beneficiari de pe pieţele emergente europene ai fondurilor retrase de investitori din Rusia din cauza riscurilor generate de criza ucraineană.
Obligaţiunile României şi Ungariei, printre marii beneficiari ai ieşirilor de fonduri din Rusia (Imagine: Shutterstock)
Eurobondurile României şi Ungariei au generat pentru investitori randamente de 5%, respectiv 4,7%, de la incursiunea preşedintelui rus, Vladimir Putin, în regiunea Crimeea la începutul lunii martie. Chiar dacă obligaţiunile Rusiei au urcat în ultimele două săptămâni, se află încă în declin cu 0,6% în această perioadă, una dintre cele două ţări în scădere dintre cele 56 care intră în componenţa Bloomberg Dollar Emerging Market Sovereign Bond Index, potrivit Bloomberg .
Recuperarea economică a Europei ajută ţările din Europa de Est să reducă deficitele şi să atragă cumpărători pentru obligaţiunile emise, în timp ce Rusia este afectată de cele mai grave ieşiri de capital începând din 2008, cauzate de conflictul cu Ucraina.
România şi Ungaria au înregistrat în 2013 cea mai bună situaţie a contului curent de până acum şi sunt astfel mai bine poziţionate pentru a rezista unor turbulenţe la nivel internaţional, notează Bloomberg.
"Odată cu îmbunătăţirea fundamentelor României şi Ungariei, obligaţiunile (acestora, n.r.) atrag investitorii care caută alternative mai sigure la Rusia. Cele două ţări nu ar scăpa neatinse dacă ar escalada criza ucraineană, dar acesta nu este scenariul pe care îl anticipăm", a declarat Roxana Hulea, analist pentru pieţe emergente la Societe Generale, într-un interviu telefonic de la Londra.
Societe Generale a redus recomandarea privind datoria în dolari emisă de România la "underweight" (echivalent cu vinde), după ce obligaţiunile s-au întărit într-o asemenea măsură încât "nu mai pot fi clasificate drept active cu randament ridicat", a afirmat, într-o notă către clienţi, Regis Chatellier, director pentru strategia pe pieţe emergente la Societe Generale, în Londra. Banca franceză a recomandat creşterea expunerii pe Ungaria şi Africa de Sud.
Randamentul obligaţiunilor cu scadenţă în august 2023 emise de România pe piaţa internaţională se aflau miercuri, la prânz, în scădere cu 0,03%, la 4%. Rata se află în declin cu 0,83 puncte procentuale în acest an. Randamentul obligaţiunilor Ungariei scadente în februarie 2023 se situează la 4,61%, potrivit Bloomberg.
Chiar dacă investitorii au obţinut de pe urma obligaţiunilor României şi Ungariei câştiguri ce depăşesc media de 4,3% înregistrată de la sfârşitul lunii februarie pentru datoria emisă de ţări emergente, Europa de Est pe ansamblu a rămas în urmă, cu numai 3,2%, din cauza temerilor că o agravare a conflictului dintre Rusia şi Ucraina ar afecta perspectivele de creştere economică.
Obligaţiunile în dolari emise de Polonia au generat pentru investitori un randament de 1,5% în aceeaşi perioadă, iar cele ale Letoniei 0,8%. În acelaşi timp, titlurile Africii de Sud au adus 4,6%, cele ale Turciei 7,9%, iar ale Argentinei 12%.
Ieşirile de capital din Rusia s-ar putea inversa acum, întrucât investitorii exclud riscurile ca Putin să invadeze Ucraina sau să anexeze alte regiuni ale ţării, a declarat Jack Arnoff, partener la Elbrus Capital Partners, din Londra.
Accelerarea creşterii economice şi investiţiile străine au ajutat România să scadă deficitul de cont curent la 1,1% din PIB anul trecut, cel mai redus deficit începând cel puţin din 2004. Contul curent al Ungariei a înregistrat un surplus record de 3% în trimestrul al patrulea, faţă de un deficit de 7,4% în urmă cu cinci ani.
"Se înregistrează un trend mai puternic al intrărilor de capital în obligaţiuni ale României, din cauza crizei din Ucraina. Investitorii privesc acum la ţările care au stabilitate macroeconomică, iar România arată mult mai bine decât altele", a declarat directorul adjunct al Trezoreriei, Diana Popescu, într-un interviu acordat Bloomberg.
Costul asigurării datoriilor României împotriva riscurilor de neplată (default) pe o perioadă de de cinci ani prin contracte CDS (credit-default swaps) a scăzut cu 0,39 puncte procentuale în acest an şi a ajuns marţi la 1,45%, un minim a şase ani înregistrat şi săptămâna trecută, potrivit datelor CMA.
Costurile asigurării datoriei scad odată cu îmbunătăţirea percepţiei investitorilor privind bonitatea.
"Dacă ar fi să aleg o alternativă la Rusia, aceasta ar fi România", a declarat Stanislava Pravdova, analist pentru pieţe emergente la Danske Bank.
În cazul Ungariei, contractele CDS au înregistrat o scădere de 0,7 puncte procentuale, la 1,9%, în timp ce pentru Rusia au urcat cu 0,57 puncte, la 2,23%.
Sursa: mediafax.ro
