Bolile cerebrale, în special Alzheimer , au un impact tot mai mare asupra sănătății publice. În România, 80% dintre bolnavi rămân nediagnosticați. Detectarea timpurie este esențială, iar un neurolog american subliniază că activitatea fizică, obicei ușor de adaptat, poate ajuta la prevenirea demenței.

Într-o lume în care statisticile privind demența cresc alarmant, importanța prevenirii devine crucială. De la un diagnostic corect, care poate dura ani, până la obiceiuri zilnice ce pot face diferența, specialiștii ne îndrumă să ne îmbunătățim stilul de viață. Află cum simpla mișcare poate influența sănătatea creierului și cum putem combate impactul devastator al bolilor cerebrale!

Cum influențează lipsa de mișcare activitatea cerebrală

Un neurolog din SUA afirmă că una dintre cauzele principale ale bolii Alzheimer este un obicei nesănătos comun în rândul majorității populației: lipsa de mișcare, o problemă ce poate fi ușor combătută.

Dr. Kim Johnson Hatchett, expertă în neurologie din Kansas City, a abordat pe TikTok (VEZI VIDEO) subiectul despre acest dușman major al sănătății cerebrale - lipsa de mobilitate. Ea subliniază că prevenția este esențială și recomandă adoptarea unor obiceiuri simple zilnice, cum ar fi exercițiile fizice regulate, o dietă echilibrată și evitarea consumului de alcool și tutun, pentru a menține sănătatea cognitivă.

Specialista menționează că „cel mai înfricoșător” aspect pe care l-a observat ca neurolog este „slăbirea treptată a sănătății cerebrale a multor oameni, cauzată de neutilizarea mușchilor”. Aceasta evidențiază faptul că fenomenul nu doar că influențează condiția fizică, ci afectează și toate celelalte aspecte ale vieții, inclusiv sănătatea creierului.

Slăbiciunea musculară este, așadar, strâns legată de sănătatea cerebrală mai mult decât își imaginează multe persoane. Exercițiile cardiovasculare contribuie semnificativ la creșterea fluxului sanguin către creier, ceea ce duce la îmbunătățirea funcțiilor cognitive.

În plus, numeroase studii demonstrează că activitatea fizică zilnică este asociată cu o reducere a riscului de demență.

Activitatea fizică pentru o sănătate cerebrală optimă

Într-un articol publicat în Revista SELF , și neurologul Kim Johnson Hatchett subliniază importanța adoptării unor obiceiuri sănătoase începând cu vârstele de 30 și 40 de ani. Hatchett recomandă să se efectueze activitate fizică timp de cel puțin 25-30 de minute în fiecare zi, precum și antrenamente de forță de 30 de minute, de trei sau patru ori pe săptămână. Această investiție în sănătate nu doar că îmbunătățește calitatea vieții , ci contribuie și la menținerea unui creier sănătos pe termen lung.

Pentru începători, Hatchett sugerează exerciții simple, precum flexiile de biceps cu greutăți ușoare sau genuflexiunile cu ajutorul unui scaun. Deși aceste rutine sunt de bază, ele pot avea un impact semnificativ asupra vitalității zilnice. În plus, Hatchett a observat că unii pacienți, chiar și cei de vârstă înaintată, au raportat îmbunătățiri ale clarității mentale și energiei după ce au început să facă exerciții fizice regulat.

Hatchett mai subliniază că îmbătrânirea nu este un proces inevitabil și că slăbirea musculară asociată vârstei poate fi controlată. Prin exercitarea regulată și antrenamentele de forță, avem posibilitatea de a îmbunătăți considerabil bunăstarea generală și sănătatea creierului în anii ce urmează.

Alzheimer - o epidemie în ascensiune și provocările diagnosticului în România

Menționam în preambul că bolile care afectează creierul și memoria au un impact tot mai mare asupra populației.

În 2015, în Europa, erau diagnosticate aproximativ 46 de milioane de persoane, iar în 2020, numărul celor care trăiau cu demență la nivel global depășea 55 de milioane.

În România, conform Societății Române Alzheimer, boala Alzheimer — cea mai frecventă formă de demență — este adesea subdiagnosticată. Această problemă se agravează datorită faptului că diagnosticarea corectă a acestei afecțiuni poate dura chiar și trei ani de la apariția primelor simptome.

În țara noastră, datele arată că există 400.000 de oameni diagnosticați cu această boală, iar rata de diagnosticare se situează între 10 - 15%. Aceasta subliniază gravitatea situației , având în vedere că specialiștii menționează că „80% din bolnavii de Alzheimer rămân nediagnosticați în România”.

Conform statisticilor globale, o persoană dezvoltă demență la fiecare trei secunde. Detectarea timpurie a acestor cazuri rămâne crucială, având în vedere lipsa tratamentelor eficiente disponibile.