Înainte de a cânta cocoşii a treia oară, în Săptămâna Mare, în satele din Moldova, localnicii fac focul în curte pentru pomenirea morților și alungarea spiritelor rele. Totodată, gospodinele vopsesc ouăle de Paşti, doar produse naturale precum sfeclă roșie sau coji de ceapă.

Potrivit tradiţiei, oamenii fac foc prin ogrăzi, acest foc simbolizând focul unde a fost oprit Apostolul Petru şi s-a lepădat de Iisus. Se spune că în această zi se deschid cerurile şi spiritele morților coboară printre cei vii.

„Am făcut curăţenie de Paşte şi s-au adunat nişte gunoaie, vreascuri. Înainte de a cânta cocoșii a treia oară, în Săptămâna Mare facem atâtea focuri câţi morţi apropiaţi avem. Se spune că cei trecuţi în nefiinţă vin să se încălzească în jurul focului. Legenda spune că focul alungă spiritele rele din jurul casei, din jurul celor dragi. De asemenea, alungăm vremea rea şi toate necazurile”, povesteşte Ecaterina Hulea.

„Alungăm şi spiritele rele din jurul casei şi a familiei. Apoi mergem la cimitir să dăm de pomană”, spune o altă gospodină.

Morții sunt pomeniți în biserică, săracilor li se dau colaci sau covrigi, haine și ulcioare pentru sufletele morților, pentru ca morții să poată mânca, bea și îmbracă haine noi.

Ouă vopsite natural, în zeamă de sfeclă roșie și coji de ceapă

Iubitoare de folclor şi tradiţii, Ecaterina Hulea duce mai departe obiceiurile din Săptămâna Mare, învăţate din moşi strămoşi. În Vinerea Mare, împreună cu câteva vecine, vopsește ouăle de Paşti. Gospodinele folosesc doar produse naturale precum coji de ceapă, frunze de leuştean şi zeamă de sfeclă roşie sau urzici pentru a le colora.

Legenda spune că, în timp ce Iisus era răstignit pe cruce, o femeie a trecut pe acolo cu un coş plin cu ouă. S-a aşezat în genunchi în faţa crucii, a pus coşul cu ouă jos, iar acestea s-au înroşit de la picăturile de sânge ce cădeau din rănile lui Iisus.

„Fiecare ou este învelit în coji de ceapă şi frunze de leuştean. Le invelim apoi într-un ciorap si le introducem într-un lichid fiert. Pentru ca ouăle sa iasă roşii folosim sfecla roşie. Dacă vrem ouă verzi, folosim urzici. Le fierbem 15 minute, apoi le scoatem şi le ungem cu un pic de untură pentru a prinde un luciu”, spune Ecaterina Hulea.

„Pâinea lui Iisus”-prăjitura tradițională de Paște

„Pâinea lui Iisus” sau „Pasca” este o prăjitură tradiţională şi are formă rotundă pentru că se spune că scutecele lui Iisus au fost rotunde. Se prepară din puţin aluat de cozonac şi este umplută cu brânză de vaci.

„Reţeta am învăţat-o de la mama mea şi o folosesc şi în ziua de astăzi. Pasca se face într-un vas rotund. Folosim o cocă din aluat de cozonac: făină, lapte, sare, zahăr, ouă, drojdie şi esenţe. Separat, folosim compoziţie din brânză de vaci, ouă, zahăr, mirosuri şi coajă de lămâie. După ce coca a crescut, ne pregătim un vas rotund, aşa am învăţat de la mama mea. Aşez pe fundul vasului un strat de cocă, apoi lucrez din aluat o coroniţă. După ce am asezat-o, pun compoziţia din brânză. La final, modelez tot din cocă semnul crucii ţi o bag la cuptor", spune gospodina.