Odată cu înaintarea în vârstă, organismul suferă schimbări naturale, inclusiv în funcția urinară. Pe lângă alte modificări fiziologice, nevoia de a urina frecvent, inclusiv noaptea, devine treptat o constantă, nu doar un episod ocazional.

Deoarece acest subiect este adesea tabu pentru mulți, nu se vorbește suficient despre schimbările urinare asociate vârstei, ceea ce face ca unele persoane să dezvolte obiceiuri pe care urologii și ginecologii le descurajează vehement.

Schimbările urinare asociate înaintării în vârstă sunt o realitate frecvent ignorată, deși acestea pot avea un impact semnificativ asupra sănătății femeilor. Este esențial ca femeile de peste 50 de ani să recunoască și să discute deschis simptomele cu medicul, pentru a evita agravarea problemelor și a menține o calitate a vieții optimă.

Ignorarea acestor semne nu doar că riscă dezvoltarea complicațiilor, dar și perpetuarea miturilor legate de sănătate urinară. Prin educație și conștientizare, se poate promova o abordare mai sănătoasă a sănătății urinare, contribuind astfel la o îmbătrânire mai sănătoasă și plină de vitalitate.

Așa cum explică dr. Tirsit Shiferaw Asfaw , medic uroginecolog, există câteva obiceiuri pe care nu le recomandă deloc pacientelor sale.

Impactul nașterii și al îmbătrânirii asupra sănătății planșeului pelvian

Potrivit specialistului, pe măsură ce înaintăm în vârstă, apar diverse schimbări la nivelul planșeului pelvian al femeii, care afectează sănătatea urinară și funcționarea vezicii. Sarcina și nașterea, în special cea vaginală, pot slăbi mușchii planșeului pelvian și pot crește riscul de incontinență urinară și prolaps al organelor pelvine.

„Pe lângă naștere, îmbătrânirea afectează în mod similar aceste structuri, slăbindu-le în timp și provocând tulburări ale planșeului pelvian. Așa cum toți mușchii corpului nostru se slăbesc odată cu vârsta și cu scăderea nivelului de estrogeni, lucru care se întâmplă în menopauză , același fenomen se întâmplă și cu mușchii planșeului pelvian”, explică dr. Shiferaw Asfaw.

Menopauza, atrofia vaginală și sănătatea urinară: ce trebuie să știm

Dr. Lopa Pandya, uroginecolog și vicepreședinte al Comitetului de Educație Publică al Societății Americane de Uroginecologie, precum și consilier medical la Aeroflow Urology, menționează că scăderea nivelului de estrogeni asociată menopauzei poate duce la atrofie vaginală și, implicit, la uscăciune vaginală: „Aceasta este o consecință a subțierii țesutului vaginal și a celui din jurul uretrei. Din punct de vedere urinar, acest lucru poate provoca durere la urinare, urgență urinară, nevoia frecventă de a urina și incontinență . Slăbirea mușchilor planșeului pelvian este legată atât de vârstă, cât și de menopauză. Alți factori de risc pentru prolaps includ sarcina, nașterile vaginale, eforturile cronice cauzate de constipație, tusea cronică și excesul de greutate, printre alți factori de risc. Simptomele prolapsului genital pot include dureri pelviene, presiune pelviană, senzația de a sta pe o minge sau dificultăți în golirea vezicii urinare ori în defecare”.

Ascultă-ți corpul: de ce reținerea urinei este o alegere greșită

Deși este posibil să apară senzația de a urina mai frecvent pe măsură ce înaintăm în vârstă, a încerca să reținem urina pentru a evita mersul la toaletă este o greșeală majoră, susțin ambele specialiste. Este important să ascultăm semnalele corpului și să nu reținem urina mai mult decât este rezonabil.

„Unele femei spun că nu le place să folosească toaletele publice și preferă să rețină urina toată ziua. Femeile mai tinere, cu un planșeu pelvian puternic, pot rezista mai mult timp, dar cele mai în vârstă, cu un planșeu pelvian slăbit din cauza vârstei sau a antecedentelor de sarcină și naștere vaginală, ar putea să nu fie capabile să reziste suficient pentru a ajunge la toaletă. De aceea, este important ca toate femeile să meargă la toaletă la timp, iar acest timp poate varia în funcție de consumul de lichide”, mai atrag atenția specialiștii.

Cheia pentru o îmbătrânire sănătoasă

Pe lângă evitarea reținerii excesive a urinei, dr. Aldene Zeno, uroginecolog la Essence Health and Gynecology, subliniază că femeile de peste 50 de ani nu ar trebui să ignore simptomele urinare neplăcute, pentru a preveni agravarea acestora.

În funcție de circumstanțele vieții, multe femei tind să amâne îngrijirea propriei sănătăți, fie pentru a prioritiza sănătatea copiilor sau a altor membri ai familiei, fie pentru a se concentra mai mult pe carieră, explică dr. Zeno: „Cel mai bun obicei pentru femeile de peste 50 de ani este să recunoască din timp simptomele urinare și să le discute cu medicul. Incontinența și vezica hiperactivă au fost asociate cu o afecțiune numită fragilitate, care implică pierderea masei musculare, reducerea activității și creșterea riscului de morbiditate. Sănătatea urinară este o componentă esențială a îmbătrânirii sănătoase și pline de vitalitate”.

Când este cazul să consulți medicul

De asemenea, este esențial să nu se catalogheze orice disconfort urinar drept o infecție a tractului urinar, deoarece, în perioada menopauzei și perimenopauzei, femeile pot experimenta simptome similare și pot lua antibiotice fără a fi necesar. Acest lucru poate duce la efecte adverse, la dezvoltarea rezistenței la antibiotice și fără a aduce vreun beneficiu, explică dr. Pandya.

În plus, este important să se mențină o hidratare adecvată pentru a preveni eventualele infecții urinare. Nu ar trebui să se presupună că orice simptom urinar neplăcut este „doar din cauza vârstei” sau că este vorba despre „o infecție urinară”; simptomele trebuie recunoscute și tratate corespunzător.