Există păreri conform cărora medicina modernă ar fi înghețat evoluția umană, terapiile avansate și tehnologiile de reproducere prelungind viața îndeajuns de mult încât genele să poată fi transmise la următoarea generație. Însă, un nou studiu sugerează că selecția naturală acționează în continuare asupra genomului uman, în moduri subtile, informează UPI și Science Daily citând un studiu publicat săptămâna aceasta în jurnal ''PLoS Biology''.

O echipă de oameni de știință a analizat genomuri aparținând unui eșantion de 210.000 de persoane din Statele Unite și Marea Britanie și a descoperit că anomaliile genetice asociate bolii Alzheimer și fumatului intensiv erau mai puțin frecvente în rândul celor care aveau o durată de viață mai lungă. Cercetătorii au descoperit de asemenea că persoanele care trăiau mai mult aveau un risc mai mic de a fi purtătoare ale unor mutații genetice asociate bolilor de inimă, nivelului ridicat de colesterol, obezității și astmului.

Descoperirile — detaliate în ''PLoS Biology'' — sugerează că oamenii sunt în continuare influențați de selecțiile naturale, cei cu durate de viață mai mari având mai multe șanse să transmită generațiilor următoare gene fără mutații.

''Este un semnal subtil, însă am descoperit dovezi genetice potrivit cărora selecția naturală are loc la populațiile umane moderne'', a declarat într-un comunicat de presă Joseph Pickrel, genetician și specialist în știința evolutivă la Universitatea din Columbia, Statele Unite, și la New York Genome Center.

Evoluția tehnicilor de analiză genomică au permis oamenilor de știință să urmărească evoluția semnăturilor genetice în rândul unor segmente mari de populație.

În cadrul ultimei analize, cercetătorii au identificat o scădere bruscă a prevalenței genei ApoE4, asociată bolii Alzheimer, în rândul femeilor cu vârste de peste 70 de ani. De asemenea, ei au descoperit o reducere semnificativă a frecvenței genei CHRNA3, asociată fumatului în rândul bărbaților.

Aceste două mutații genetice au puternice implicații asupra duratei de viața și sugerează că astfel pot fi eliminate diferite variații din cadrul populației prin selecția naturală. ''S-ar putea ca bărbații care nu sunt purtători ale acestor mutații dăunătoare să aibă mai mulți copii, sau că bărbații și femeile care trăiesc mai mult își pot ajuta nepoții îmbunătățind astfel șansa acestora la supraviețuire'', a explicat Molly Przeworski, specialistă în biologie evolutivă la Universitatea din Columbia.

De asemenea, oamenii de știință au identificat schimbări în cadrul variantelor genetice asociate fertilității, însă au declarat că și factorii de mediu pot duce la o schimbare în cadrul genomului unei populații. În plus, ei au amintit că astfel de modificări ale genomului ar putea deveni negative în viitor.

''Mediul se află în continuă schimbare'', a spus Hakhamenesh Mostafavi din cadrul aceleiași universități. "O trăsătură asociată cu o durată de viață mai mare în rândul unei anumite populații de azi ar putea să nu mai fie de ajutor câteva generații mai târziu sau chiar în cazul altor populații moderne", a precizat el.

AGERPRES