Oamenii de ştiinţă au identificat biberoane folosite în urmă cu câteva mii de ani
Vase de ceramică, uneori cu forme fanteziste, erau utilizate în urmă cu mii de ani pe post de biberon pentru a hrăni bebeluşii cu lapte de animale, conform descoperirii unei echipe de oameni de ştiinţă, ce oferă o perspectivă interesantă asupra modului în care erau hrăniţi copiii mici în preistorie, relatează Reuters.
Arheologii au anunţat miercuri că au reuşit să confirme funcţia acestor obiecte de ceramică în care au descoperit urme de substanţe chimice provenind de la lapte de animale, precum vacă, oaie şi capră. Cercetătorii au identificat urme de lapte în trei astfel de obiecte găsite îngropate în Germania, în morminte ale unor copii.
Cel mai vechi dintre cele trei vase descrise în studiu a fost confecţionat în urmă cu 2.800 - 3.200 de ani, în timpul epocii bronzului.
Alte obiecte similare, datând chiar şi de acum 7.000 de ani, din neolitic, au fost descoperite în alte regiuni, au explicat oamenii de ştiinţă.
''Cred că ne-a oferit prima dovadă directă despre ceea ce mâncau copiii sau despre ceea ce le era dat să sugă, în preistorie'', a declarat specialista în arheologie biomoleculară Julie Dunne de la Universitatea Bristol din Anglia, autoarea principală a cercetării publicată în revista Nature.
''Ne demonstrează dragostea şi grija pe care aceşti oameni din preistorie o aveau faţă de bebeluşii lor'', a adăugat ea.
Aceste obiecte, îndeajuns de mici pentru a încăpea în mâinile unui bebeluş, erau utilizate pe post de biberon cu lapte şi aveau un cioc îngust prin care copilul putea suge lichidul.
Deşi aspectul celor trei obiecte studiate în cadrul cercetării era destul de simplu, altele erau realizate în forme precum capete de animale, cu urechi lungi, coarne şi picioare asemănătoare celor umane.
''Mi se par incredibil de drăguţe. Şi oamenilor din preistorie probabil că li se părea la fel - acestea aveau o funcţie dublă, inclusiv cea de a distra copiii, precum animalele de pluş din prezent'', a afirmat arheolog Katharina Rebay-Salisbury de la Institutul pentru Arheologie Orientală şi Europeană din cadrul Academiei de Ştiinţe din Austria, coautoare a studiului.
Viaţa în acele vremuri nu era uşoară, a explicat Rebay-Salisbury, numeroşi oameni trăind în condiţii lipsite de igienă şi confruntându-se cu foametea şi bolile, motiv pentru care speranţa de viaţă era redusă.
În epoca bronzului şi epoca fierului din Europa, circa o treime dintre nou-născuţi mureau înainte de a împlini un an şi doar aproximativ jumătate dintre copii atingeau vârsta adultă, a indicat Rebay-Salisbury.AGERPRES
