Organismul parazit Henneguya salminicola, care trăieşte adânc în ţesutul muscular al unor specii de salmonide, precum somonul, este primul organism de pe Pământ despre care s-a demonstrat că nu are un genom mitocondrial şi trăieşte fără a avea un aparat respirator, transmite marţi Live Science .

H. salminicola îşi petrece întregul ciclu vital în ţesutul muscular al peştilor şi al unor viermi subacvatici, condiţii în care nu are oportunitatea de a transforma oxigenul în energie. Însă toate celelalte organisme multicelulare de pe Pământ, al căror ADN a fost secvenţiat de oamenii de ştiinţă, dispun de unele gene cu funcţii pentru aparatul respirator. Conform unui studiu publicat luni în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, în genomul lui H. salminicola nu există nicio astfel de genă.

O analiză microscopică şi genomică a acestei creaturi parazite a dezvăluit că, spre deosebire de alte animale cunoscute, H. salminicola nu dispune deloc de genom mitocondrial - micuţul dar extrem de importantul segment de ADN adăpostit în mitocondrii şi care include genele responsabile pentru respiraţie.

La fel ca multe alte organisme parazite din clasa Myxozoa - un grup de animale acvatice simple, microscopice, înrudite de departe cu meduzele - H. salminicola ar putea să aibă un trecut evolutiv în care să fi semănat mai mult cu meduzele, însă evoluţia a făcut-o să lase în urmă astfel de trăsături.

"Şi-au pierdut ţesuturile, celulele nervoase, musculatura, totul", susţine co-autorul acestui studiu, Dorothée Huchon, biolog la Universitatea din Tel Aviv. "Iar acum am aflat că şi-au pierdut şi abilitatea de a respira", a adăugat ea.

Acest proces evolutiv de simplificare genetică reprezintă un avantaj pentru organismele parazite precum H. salminicola, care prosperă reproducându-se cât mai rapid şi cât mai frecvent cu putinţă, mai explică Huchon. Organismele din clasa Myxozoa au unele dintre cele mai mici genomuri din lumea animală şi sunt nişte organisme extrem de eficiente în a se perpetua. Dacă H. salminicola este relativ beningnă, alte organisme parazite din aceeaşi familie au parazitat şi ucis populaţii întregi de peşti, reprezentând o ameninţare atât pentru peşti cât şi pentru pescuitul comercial.

Infestarea cu acest parazit apare sub forma unor chisturi rotunde, de culoare alb-lăptos, în ţesutul muscular al peştilor. Doar sporii acestui organism parazit au o complexitate genetică mai mare. Sub microscop, aceşti spori seamănă cu nişte spermatozoizi de culoare albăstruie, cu două cozi şi o pereche de "ochi" mari şi ovali, ca de extraterestru.

Aceşti "ochi" sunt de fapt celule înţepătoare, conform lui Huchon, care însă nu conţin venin ci ajută organismul parazit să se fixeze pe gazdă. Aceste celule înţepătoare sunt, de altfel, probabil singurul mecanism la care parazitul H. salminicola nu a renunţat de-a lungul drumului său evolutiv spre... simplitate.

"Când spunem animale ne gândim la organisme multicelulare, cu numeroase gene, care evoluează şi devin din ce în ce mai complexe. În acest caz este vorba de un organism care a mers pe contrasensul drumului evolutiv normal. Aceste organisme au evoluat pentru a deveni aproape (organisme) unicelulare", a mai susţinut ea.

Dar cum reuşeşte H. salminicola să producă energia necesară proceselor metabolice dacă nu respiră? Oamenii de ştiinţă încă nu ştiu sigur dar ipoteza de lucru este că dispune de un set de proteine care pot extrage energia moleculară direct din organismul gazdă. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii