Oameni buni, citiți și voi cât mai are statul de PLĂTIT de pe urma FNI și a găștii de securiști care au dat țeapa! O LISTĂ cu NUME!
Oameni buni, citiți și voi cât mai are statul de plătit de pe urma FNI și a găștii de securiști care au dat țeapa! Mai jos puteți citi o listă cu nume de foști ofițeri de Securitate care au lucrat la FNI. După 17 ani de la prăbușirea FNI, Guvernul caută 309 milioane lei pentru despăgubiri. CEDO a dat răgaz, dar penalitățile cresc, dezvăluie Profit.ro ! Guvernul a dat recent în sarcina unui comitet interministerial ca peste cel mult patru luni să vină cu soluții pentru plata a circa 309 milioane de lei, la cât se ridică despăgubirile solicitate de persoanele păgubite după prăbușirea Fondului Național de Investiții (FNI) în 2000.
Peste 233 milioane de lei provin din sentințe penale, iar în aceste cazuri statul trebuie să achite chiar și de șapte ori mai mult decât suma investită de o persoană păgubită. Ca urmare a finalizării procedurilor judiciare, civile și penale, declanșate de aproximativ 155.000 de persoane, ca investitori, în urma prăbușirii FNI, la 24 mai 2000, a fost recunoscut dreptul acestora la despăgubiri, în baza unor sentințe civile, din partea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), iar în baza unei sentințe penale din 2007, fosta Comisie Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a fost obligată la despăgubirea a aproximativ 134.000 de persoane care au investit la FNI.
Din momentul în care hotărârile au devenit executorii, statul a procedat la plata voluntară, pe măsura solicitării creditorilor, dar, începând cu 2008, respectiv 2010, AAAS și apoi CNVM nu au mai ținut ritmul cu solicitările de plată, ajungând în situația de a avea conturile poprite și patrimoniul valorificat în cadrul unor proceduri de executare silită.
În baza sentințelor civile, AAAS a fost obligată la plata despăgubirilor către 24.326 de foști depunători FN I, dintre care 22.280 de persoane au depus cereri de despăgubire. Până la data de 31 decembrie 2016 au fost plătite creanțele către 18.011 persoane din anexele sentințelor civile, suma totală încasată de către acestea fiind de 427,6 milioane de lei. În cadrul sentințelor civile, sumele rămase de plată pentru cele 4.269 persoane nedespăgubite, dar cu dosare depuse, este de 38,7 milioane lei pentru 1.713 persoane care au apelat la executare silită, respectiv de 36,3 milioane lei pentru 2.556 persoane rămase pe despăgubire voluntară.
În 2013, AAAS a preluat și obligațiile CNVM privind despăgubirile din sentințe penale, iar acestea sunt stabilite caz cu caz, în urma unor expertize contabile extrajudiciare, sumele rezultate fiind indexate cu rata inflației. Astfel până în luna decembrie 2016, a fost înregistrat un număr de 11.737 cereri de plată voluntară, din rapoartele de expertiză extra-judiciară depuse rezultând suma de 117,3 milioane Iei. De asemenea, AAAS a primit circa 4.000 de somații de plată, suma poprită de birourile de executori judecătorești ridicându-se la alte 116,3 milioane lei.
Mai mult, modalitatea de calcul a despăgubirilor în sentințele penale impune plata unei sume de circa 3,7 ori mai mare decât suma inițial investită. Recent, AAAS a identificat șase hotărâri penale, datând din perioada 2011-2016, care stabilesc despăgubiri și de 5,2 sau 6,75 ori mai mari decât suma investită la FNI. În prezent, conturile AAAS sunt blocate prin popririle înființate în vederea plății creanțelor FNI și a altor titluri executorii aparținând altor creditori, iar cuantumul total al acestor popriri este de circa 457 milioane Iei. Suma depășește cu mult posibilitățile financiare ale autorității, care apreciază că nu va fi posibilă achitarea sumei datorate în cursul anului 2017 și nici în anii următori.
În consecință, Guvernul a stabilit recent înființarea unui comitet interministerial din care, pe lângă reprezentanții AAAS, să facă parte reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și Agentului guvernamental pentru CEDO și care să prezinte în termen de 120 de zile o soluție pentru plata celor aproape 309 milioane lei pe care statul încă îi are de plătit celor care au depus bani la FNI.
FNI a fost înființat în 1996 de SOV Invest, societate a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, și ca urmare a funcționării în sistem piramidal s-a părbușit la 24 mai 2000, după ce în fond ”investiseră” peste 300.000 de persoane. Chiar în februarie anul acesta, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Sorin Ovidiu Vîntu la opt ani de închisoare cu executare în dosarul privind devalizarea Fondului Național de Investiții, instanța dispunând și confiscarea de la omul de afaceri a aproximativ 13 milioane de dolari.
Iată câteva nume de securiști care au lucrat la FNI sau la celelalte instrumente ale lui SOV
Vîntu a reuşit să tragă marile tunuri sub umbrela creată de angajaţii consilieri şi colaboratorii foste cadre ale serviciilor de informaţii. Unul dintre aceştia a fost Ştefan Alexie, fost general de Securitate, fost şef al Direcţiei de Contraspionaj şi secretar de Stat în Ministerul de Interne înainte de decembrie 1989. Din 1990 a fost consilier al lui Sorin Ovidiu Vîntu.
Vasile Alexoaie, fostul şef al Securităţii din Roman înainte de 1989, cooptat în conducerea SRI din Iaşi după decembrie 1989, după trecerea în rezervă devenind preşedintele Fondului Naţional de Investiţii din Iaşi şi director al filialei locale a firmei Gelsor; Vasile Buliga, fost ofiţer de securitate şi angajat al trustului Gelsor; Aurelian Deaconescu, fost ofiţer de Securitate, fost şef al Serviciului Fraude din cadrul societăţii de asigurări Astra, a fost implicat în fraudarea acesteia în favoarea lui Sorin Ovidiu Vîntu; Vasile Doroş, fost colonel de Securitate, şef al SRI Bacău timp de 8 ani, a condus filiala Fondului Naţional de Investiţii din Bacău prin fiul său, Claudiu Doroş; Dan Gheorghe, fost ofiţer de Securitate, comandant adjunct al Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă, şef al Brigăzii Antiteroriste a SRI după decembrie 1989, transferat apoi la UM 0215 (unitatea de informaţii şi contrainformaţii a Ministerului de Interne).
A revenit în SRI, în calitate de consilier al noului director Radu Timofte în 2000, iar la 1 noiembrie 2001 a demisionat.
Nicolae Constantin Haţeganu, fost ofiţer de Securitate şi fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al societăţii de asigurări Astra, a participat şi el la fraudarea acesteia în favoarea lui Sorin Ovidiu Vîntu.
Florian Ioan, fost ofiţer de Securitate, reactivat în Serviciul de Protecţie şi Pază al Preşedinţiei în perioada lui Emil Constantinescu, ajuns la gradul de colonel, a trecut în rezervă în 1998 pe motive medicale şi s-a pus la dispoziţia lui Sorin Ovidiu Vîntu.
Vlad Mărgineanu, fost ofiţer de Securitate, fost şef al secţiei SRI din Braşov, a devenit apoi fondator al Băncii Române de Scont, falimentată deliberat în 2002, după dispariţia din conturi a 17 milioane de dolari din patrimoniul societăţii de asigurări Astra.
Ogăşanu Dumitru, fost ofiţer de Securitate cu gradul de colonel, a condus Centrul Operaţional SRI Ardeal. După trecerea în rezervă, a devenit director al Filialei Gelsor din Oradea. A participat la prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii.
Gheorghe Raţiu, fost ofiţer de Securitate (D.I.E., acoperit ca diplomat în M.A.E.) a fost cooptat în calitate de consilier şi partener de afaceri a lui Sorin Ovidiu Vîntu.
Cornel Rudăreanu, fost colonel de Securitate, fost şef de cabinet al lui Măgureanu, a devenit şi el consilier al lui Sorin Ovidiu Vîntu. Rudăreanu s-a numărat printre primii camarazi ai lui Vîntu, alături de Ion Văsâi, propuşi pentru reîncadrare de generalul SRI Gioni Popescu.
Vlad Soare, fost ofiţer în Direcţia de Informaţii Externe din cadrul Departamentului Securităţii Statului, a fost preşedinte al Băncii Române de Comerţ Exterior în timpul guvernării cederiste, apoi preşedinte al grupului financiar Gelsor.
Răzvan Temeşan, fost ofiţer de Securitate acoperit în cadrul Băncii Române de Comerţ Exterior, a devenit preşedintele Bancorex din decembrie 1989, funcţie în care s-a menţinut pånă în 1996. Răzvan Temeşan a fost profund implicat în afacerile lui Sorin Ovidiu Vîntu.
Victor Velişcu, fost ofiţer de Securitate în cadrul Inspectoratului de Securitate Dolj, a devenit în 2001 principalul consilier al şefului SRI, Radu Timofte, fost ofiţer de grăniceri. Victor Velişcu a fost numit în această funcţie la insistenţele lui Sorin Ovidiu Vîntu, ca o recompensă a faptului că i-a acoperit afacerile ilegale în perioada cåt a fost încadrat ca ofiţer la UM 0215 din cadrul Ministerului de Interne.
Victor Velişcu a fost ofiţer de securitate la Craiova până în 1990, unde a făcut parte din Direcţia I (Informaţii Interne) a Direcţiei Securităţii Statului. Ulterior a fost trimis de Măgureanu la reorganizarea secţiei judeţene a SRI Cluj unde a ocupat poziţia de locţiitor al şefului SRI Cluj un an de zile. Aici Velişcu s-a remarcat prin folosirea în interes personal a banilor din fondul CIS (din care se executa plata informatorilor) şi în urma unei anchete interne a SRI, la sfârşitul lui 1991 a trecut în rezervă.
În 1994, Velişcu este recrutat de Sorin Ovidiu Vîntu, care îl pune să amenajeze sediul Gelsor, iar în iulie 1995, devine acţionar la SOV Invest, firmă ce avea să administreze dezastrul FNI.
Conform declaraţiilor Mariei Vlas, în angrenajul jafului FNI un rol-cheie l-au avut foştii ofiţeri SRI, iar de recrutarea şi angajarea lor, într-o primă fază, s-a ocupat SRI Victor Velişcu, asociatul lui Vîntu.
Vlas a afirmat că, la început, ea a lucrat pentru Vîntu la Societatea de Valori Mobiliare Gelsor SA şi că a încheiat cu Velişcu, care reprezenta SOV Invest, primul contract de distribuire a certificatelor de investitor. Ulterior, Velişcu i-a predat Mariei Vlas administrarea SOV Invest.
Ilie Vrånceanu, fost ofiţer de Securitate, a fost şef al filialei Fondului Naţional de Investiţii din judeţul Bistriţa.
Ion Popescu, cunoscut sub numele de Gioni Popescu, ajuns general şi director adjunct al SRI prin contribuţia financiară substanţială la „puşculiţa“ fostului director Virgil Măgureanu, a girat implicarea CENTROCOOP în afacerea FNI...
