Adrian Năstase – fost premier și fost lider PSD – cere judecătorilor de la Înalta Curte, marți, 23 noiembrie, să îl reabiliteze pe cale judecătorească. Fostul lider social democrat a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu executare în 2012, în Dosarul „Trofeul Calității”, și la 4 ani cu executare în 2014 în Dosarul „Zambaccian”. Pedpsele au fost contopite, iar Adrian Năstase a fost timis la pușcărie pentru 5 ani, relatează Ziare.com .

Înalta Curte de Casație și Justiției a ia în discuție, marți, primul termen al procesului de reabilitare deschis de Adrian Năstase.

Fostul lider PSD a anunțat pe data de 8 octombrie – printr-un mesaj scurt și în grabă scris pe blog – că solicită reabilitarea:

„În condițiile în care s-au împlinit toate condițiile prevăzute de lege, am depus astăzi, la instantă, solicitarea de reabilitare judecătorească”, a scris pe blog Adrian Năstase.

Profesor de drept fiind, Adrian Năstase a revenit cu precizări în comentarii, deoarece urmăritării lui nu înțelegeau diferența dintre reabilitatea judecătorească și reabilitarea la cerere.

„Există două categorii de reabilitare – reabilitarea de drept (automată) pentru pedepse până la doi ani, si reabilitarea judecătorească pentru celelalte”, le-a explicat Adrian Năstase „fanilor” săi.

Periplul prin pușcării al deținutului Adrian Năstase

Adrian Năstase a intrat pentru a doua oară la pușcărie la începutul anului 2014, după o tentativă de suicid în urma căreia a fost spitalizat. Năstase și-a tras un glonț în zona gâtului în momentul în care polițiștii au venit să îl ridice de acasă și să-l ducă la închisoare.

Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, pe 6 ianuarie 2014, de instanţa supremă, la 4 ani de închisoare cu executare pentru şantaj şi luare de mită, iar soţia sa, Dana, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, în dosarul Zambaccian.

Pedeapsa lui Năstase era compusă din:

• 4 ani de închisoare pentru luare de mită în formă continuată
• 3 ani de închisoare pentru şantaj.

În 5 mai 2010, Direcţia Naţională Anticorupţie i-a trimis în judecată pe Adrian Năstase, Dana Năstase şi Irina Paula Jianu, pentru fapte de corupţie.Adrian Năstase a fost acuzat în acest caz că, în perioada 2002 - 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.

Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.

Eliberat cu aplauze în sala de judecată

În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 2 ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

Era pentru prima oară cândun fost premier și șef de partid ajungea la închisoare și devenea, dintr-un nume, un număr. În cazul lui Adrian Năstase, numărul matricol era N0049.

După doar 1 an de pușcărie, Adrian Năstase a fost liberat condiționat.

Pe 18 marie 2013, fostul șef al PSD a ieșit pe poarta Penitenciarului Jilava, după executarea fracției de pedeapsă la care a fost condamnat în Dosarul „Trofeul Calității”.

Nici nu bănuia că va reveni în închisoare anul următor, pentru Dosarul „Zambaccian”.

La procesul de liberare condiționată, Adrian Năstase le-a amintit judecătrorilor că Guvernul condus de el şi-a asumat în Parlament răspunderea pentru pachetul de legi anticorupţie (n.r. -practic, înființarea DNA, numită inițial PNA) astfel încât a discuta despre poziţia lui faţă de Justiţie este „o formulă incorectă”.

„Teoria mea în drept internaţional se bazează pe o abordare axiologică. Am depus câteva texte scrise despre reforma în Justiţie. Ceea ce am criticat eu despre justiţie au fost proceduri, dar nu am pus semnul egal între ce s-a întâmplat în dosarul meu şi întreaga justiţie. Despre programele din penitenciar, probabil în opinia DNA ar fi trebuit să am un program legat de finanţarea campaniilor electorale (...) Unele argumente ale DNA sunt jenante. Nu există o reglementare privind restricţionarea dreptului la libera exprimare. Este o premieră când se invocă drept probă postările de pe blogul meu. Curtea Constituţională a decis în hotărârea privind referendumul din vară că preşedintele poate exprima opinii. Sunt de acord cu asta. DNA cere pentru mine pedeapsă cu închisoarea pentru că am exprimat opinii pe blog. Eu mereu am spus că sunt nevinovat”, a mai spus Adrian Năstase pe 18 martie 2013.

Atunci, în sala Judecătoriei Sectorului 4, au răsunat aplauze după ultimul cuvânt al deținutului Adrian Năstase.

Ce prevede legea în cazul reabilitării judecătorești

Potrivit art. 528 din Codul de procedură penală, reabilitarea de drept se realizează, la cerere, în urmatoarele condiții:

• La împlinirea termenului de 3 ani prevăzut la art. 165 din Codul penal, dacă persoana condamnată nu a mai săvârşit o altă infracţiune, autoritatea care ţine evidenţa cazierului judiciar va şterge din oficiu menţiunile privind pedeapsa aplicată condamnatului.
• La împlinirea termenului de 3 ani prevăzut la art. 150 din Codul penal, dacă persoana condamnată nu a mai săvârşit o altă infracţiune, organul care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organul care a înregistrat persoana juridică vor şterge din oficiu menţiunile privind pedeapsa aplicată persoanei juridice.

Potrivit art. 166 din Codul penal, condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanţă, după împlinirea următoarelor termene:

• 4 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depăşeşte 5 ani,
• 5 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani

Articolul 168 din Codul penal stipulează că reabilitarea judecătorească se admite dacă cel condamnat întruneşte următoarele condiţii:

• nu a săvârşit o altă infracţiune în intervalul de timp prevăzut în art. 166
• a achitat integral cheltuielile de judecată şi şi-a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedeşte că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunţat la despăgubiri.

Distribuie Distribuie Comentarii