Românii sunt emigranții Europei. Cel puțin așa arată ultimele date Eurostat. Potrivit acestora, în anul 2022 aproape o treime din totalul emigranților europeni erau români. Potrivit statisticilor, la nivelul Uniunii Europene, avem cel mai mare număr de săraci în rândul celor care lucrează: aproape 20%, iar acesta este motivul pentru care mulți dintre ei pleacă în Italia, Spania, Germania, Franța și Austria. Pe următoarele locuri în topul mobilității urbane se situează polonezii și italienii. Aceștia preferă să lucreze în Germania, Irlanda și Spania

În 2022, românii reprezentau aproape un sfert dintre toți cetățenii europeni migranți: mai exact, 24% din totalul acestora. Vorbim despre un număr dublu față de cel al polonezilor și al italienilor, care au ales să plece din propria țară pentru a munci în străinătate. Concret, în timp ce numărul românilor împânziți în aproape toate țările de pe continent este de peste 3,1 milioane, italienii și polonezii însumează doar 1,5 milioane, spun statisticile. Împreună însă, cele trei grupuri de emigranți reprezintă o populație aflată între cea a Danemarcei (5,99 milioane de locuitori) și cea a Bulgariei (6,447 milioane locuitori).

În total, acum doi ani, aproximativ 14 milioane de europeni trăiau într-un alt stat membru, cifra fiind echivalentul a 3% din populația rezidentă a Uniunii Europene. Acestora li se adaugă 24 de milioane (5% din populația UE) de cetățeni ale unor țări non-UE, care trăiau în spațiul comunitar.

Țările preferate de români. Profilul migrantului

„La nivelul Uniunii Europene, avem cel mai mare număr de săraci din rândul celor care lucrează: aproape 20%. Lucrează și el, lucrează și soția dar trăiesc în sărăcie. Veniturile nu le asigură un trai decent”, a explicat pentru „Adevărul” sociologul Gelu Duminică. Prin urmare, mulți dintre ei pleacă. Unde? Potrivit Eurostat, în Italia, Spania, Germania, Franța și Austria. În coada clasamentului preferințelor noastre se numără Croația, Letonia și Lituania.

După o ușoară scădere în timpul crizei Covid-19, numărul românilor care au emigrat în Italia a urcat din nou la peste un milion. Mai mult, vorbim despre o țară care și-a atenuat caracterul de destinație sezonieră și unde crește permanent numărul românilor care s-au stabilizat și chiar naturalizat. Sociologul Gelu Duminică a explicat fenomenul: „Profilul migrantului român s-a schimbat destul de mult. Nu mai avem o migrație neapărat sezonieră, economică, adică românul să stea o perioadă în străinătate cu gândul că se va întoarce acasă, ci una permanentă”, a precizat specialistul.

„Numărul celor care se stabilizează într-o anumită țară și nu mai au nici un gând de a se întoarce acasă este din ce în ce mai mare. Și este normal să fie așa. Dacă ai lucrat 20 de ani în Italia e puțin probabil să te mai întorci în România. Marea masă va rămâne acolo”, mai explică Gelu Duminică.

Mai mult, spune el, pandemia ne-a învățat că putem - în anumite domenii de activitate - să muncim de acasă. Putem lucra din străinătate pentru companii din România. „Și atunci omul se mută cu totul în Italia, să zicem, pentru că beneficiază de tot ceea ce înseamnă bunăstarea sistemului social italian”.

Pe locul doi ca destinație în topul preferințelor românilor se află Germania. Aici au ajuns în special tinerii profesioniști, chiar dacă nu există prea multe afinități culturale și nici apropieri lingvistice. Această țară le oferă însă ceea ce nu găsesc în România: salarii mai mari, condiții mai bune de muncă, condiții mai bune de viață dar și respect pentru munca depusă. Este și motivul pentru care Germania adăpostește a doua cea mai mare comunitate de români. Este vorba despre aproape 800.000 de cetățeni.

„Migrația este un fenomen cât se poate de firesc și de natural. Berlinul este ca și cum ar fi Galațiul în momentul de față. Iar românul se simte mai bine acolo unde o duce mai bine”, mai precizează sociologul. „Migrația este o normalitate generată de mobilitate. A crescut mobilitatea? Da! Bun! Atunci, Berlinul a devenit „acasă” pentru foarte mulți români”.

Pe același principiu, vin în România și mulți străini. „Foarte mulți nepalezi, singalezi și așa mai departe vor rămâne aici. Iar România va fi pentru ei „acasă”. Germania atrage ca un magnet nu numai forță de muncă din România, ci și din Polonia și Italia. Și aceste țări înregistrează aici cele mai mari diaspore: 773.368 persoane, respectiv 581.469 de persoane. Acestea au migrat aici mai ales în timpul crizei financiare din 2008 când procentul tinerilor șomeri în rândul absolvenților de studii terțiare a atins procente record. 30% din tinerii emigranți ai Italiei erau în urmă cu 10 ani stabiliți în Germania, iar 21% în Elveția, conform unui studiu privind acest fenomen, aflăm de p site-ul Curs de Guvernare.

În ceea ce privește Spania, aceasta se situează pe locul trei în topul preferințelor migranților români. Vorbim despre o țară unde locurile de muncă ocupate de români sunt în general în sectorul agricol. Dacă e să ne referim la cifre, în 2022 aici trăiau și munceau puțin peste 600.000 de români.

Unde migrează polonezii și italienii

Polonezii, fără legături lingvistice cu vreunul dintre statele occidentale, sunt mai numeroși în Germania, iar apoi în țările nordice și Irlanda. Comunități largi de polonezi se întâlnesc în Țările de Jos – 176.074 persoane, Irlanda – 135.903 și Norvegia, care nu este stat UE, ci doar membru al Spațiului Economic European (SEE) – 112.718 persoane.

În ceea ce-i privește pe italieni, aceștia preferă tot Germania, (581469 de cetățeni) iar apoi Spania (aproape 300.000 de persoane), Franța (circa 250.000) și Belgia (153.447 persoane.)

Motivele migrației în Europa? Locul de muncă, precizează Eurostat, care menționează că acest lucru se observă și în structura pe vârstă a comunităților de străini din statele Uniunii Europene.

Astfel, distribuția pe clase de vârstă arată că, în comparație cu nativii, populația străină are o proporție mai mare de adulți relativ tineri cu vârsta cuprinsă între 20 și 49 de ani. Sunt persoane apte de muncă. În România, de exemplu, spune Gelu Duminică „tinerii sunt cea mai săracă categorie de persoane, nu pensionarii, cum s-ar crede”. Este un motiv pentru care pleacă să caute joburi în alte țări.

Revenind la datele Eurostat, bărbații cu vârsta cuprinsă între 20 și 49 de ani reprezentau acum doi ani 29% din populația străină, față de 18% în populația națională; femeile cu vârsta cuprinsă între 20 și 49 de ani reprezentau 27% din populația străină, comparativ cu 18% în populația națională.

În schimb, ponderea persoanelor care au peste 50 de ani a fost mai mică pentru cetățenii străini decât pentru cetățenii nativi: bărbații în vârstă de peste 50 de ani reprezentau 12% din populația străină, față de 20% pentru cetățenii nativi; femeile în vârstă de peste 50 de ani reprezentau 13% din populația străină, comparativ cu 24% din populația națională.

În cazul României, în anul 2022, aproape jumătate din cei plecați în străinătate, adică peste 100.000 din cei 202.311, au fost persoane între 20 și 39 de ani.

De ce pleacă românii din țară

Pentru că statul român nu încurajează munca, și ne referim aici mai ales la persoanele dezavantajate. Sociologul Gelu Duminică a declarat că „cel care pleacă în afară pentru a munci, cu aptitudinile lui poate câștiga de trei ori mai mult acolo față de cât câștigă în România. Cu alte cuvinte în loc să muncească muncitor necalificat în nu știu ce fabrică din România și să ia minimul pe economie, se duce spălător auto în marea Britanie și câștigă 2.500 de lire pe lună”.

Concluzia: dacă ne referim la persoanele dezavantajate, fără studii, statul român nu încurajează integrarea acestora în câmpul muncii. Este unul dintre motivele pentru care mulți români au plecat în Spania, la cules de căpșuni, sau muncitori necalificați pe șantiere. Sociologul vine cu o explicație simplă și concretă: „Dacă mă duc la muncă, eu iau salariul minim pe economie. Sunt necalificat, nu am școală, iau puțin peste de 2.000 de lei. În mână. Dacă mă duc la muncă, am costuri în plus. Costuri cu transportul, costuri cu mâncarea și îmbrăcămintea. Asta înseamnă că în primul rând, înainte de a fi plătit eu trebuie să investesc mai întâi…undeva în medie, să zicem, 30 de lei pe zi. Salariul, în schimb, îl iau abia la sfârșitul lunii. Dacă e să mâ gândesc..în 22 de zile lucrătoare investiția mea se ridică undeva la 660 de lei. Și iau 2.000 de lei în mână. Dacă stau acasă, muncesc 5 zile pe lună..muncesc cu ziua.. iau 150 de lei pe zi..asta înseamnă 750 de lei. Mai iau un pachet de țigări de la cel pentru care lucrez, mesele îmi sunt asigurate. Rotunjit, pot ajunge la 800 de lei lunar”.

Și atunci se pune întrebarea firească: de ce să mai muncesc cu acte dacă o pot face la negru sau..deloc ?

Sociologul face referire și la lipsa infrastructurii din România care îngreunează foarte mult mobilitatea profesională la noi în țară. Concret, foarte mulți români nu au cu ce să se deplaseze până la locul de muncă aflat în afara localităților de reședință. „Infrastructura la noi este destul de proastă. De exemplu, ca să ajungă de la Calafat la Craiova foarte probabil drumul ar putea dura o oră jumate, poate chiar două ore. Ceea ce este descurajant”. În vest de exemplu, primul lucru pentru mobilitate profesională a fost dezvoltarea infrastructurii în așa fel încât oamenii să se miște repede dintr-o parte în alta.

Ce ar trebui să facem pentru a ne păstra forța de muncă în țară? „Statul ar trebui să creeze mecanisme de încurajare a muncii. Infrastructură, educație, prime de mobilitate etc. Lucruri care se întâmplă în toată lumea civilizată mai puțin la noi”, a conchis specialistul.