Aproximativ 100 de oameni ar putea trăi pe Lună până în 2040, a declarat vineri un expert de la Agenția Spațială Europeană (ESA), potrivit căruia acest număr ar putea ajunge la 1.000 de persoane în jurul anului 2050, informează AFP.

Să presupunem că ne aflăm în anul 2040. Aproximativ 100 de oameni trăiesc pe Lună, topind gheață pentru a-și procura apă, mâncând plante cultivate în sere amenajate pe scoarța lunară și practicând sporturi "zburătoare", profitând de gravitația slabă a satelitului natural al Terrei.

Deși pare un scenariu științifico-fantastic, anumiți experți, precum Bernard Foing, un cercetător care participă la programul "Moon Village" ("Satul lunar") demarat de ESA, consideră că acest obiectiv este realizabil.

Cu ocazia unui congres european dedicat științelor planetare, organizat la Riga (Letonia) în această săptămână, Bernard Foing a explicat pentru AFP că în acest ritm, după părerea lui, oamenii ar putea să se mute în curând pe Lună.

Până în 2030, ar putea fi amenajată o primă colonie umană pe Lună în care ar putea să trăiască șase pionieri ai cuceririi spațiului (cercetători, tehnicieni și ingineri), iar numărul lor ar putea să crească la 100 de persoane în anul 2040, a declarat Bernard Foing.

"În 2050, ar putea trăi 1.000 de persoane pe Lună" și apoi, acei oameni ar putea să înceapă să se gândească "să își aducă familiile" pe satelitul Terrei, a adăugat același expert.

Peste câteva decenii, "s-ar putea produce și primele nașteri ale unor copii pe Lună", a mai spus el, cu entuziasm.

În 2015, directorul ESA, Jan Woerner, a propus înlocuirea Stației Spațiale Internaționale (ISS), aflată pe orbita joasă a Terrei, cu un "sat lunar" ce ar putea fi locuit în permanență.

Simbol al cooperării internaționale în domeniul spațiului, ISS, îmbătrânită, va beneficia de finanțare până în 2024.

Deși mai mulți oameni de știință și anumite companii private și-au exprimat deja interesul față de conceptul "Moon Village", politicienii nu s-au declarat deocamdată seduși de această idee.

"Este foarte frustrant (...) Marii lideri ai lumii nu și-au arătat încă interesul", a recunoscut fizicianul Vidvuds Beldavs de la Universitatea de Stat din Letonia, care militează pentru o explorare comună a Lunii.

Ce lipsește pentru ca proiectul să fie demarat? "Să reușim să demonstrăm că o activitate industrială pe Lună este posibilă, că (...) mari piețe pot să apară", a adăugat același cercetător.

O viață dură

Luna posedă mai multe tipuri de posibile resurse. Bazaltul, o rocă vulcanică, ar putea fi utilizată ca materie primă pentru a fabrica sateliți cu ajutorul unor imprimante 3D și care ar putea fi lansați de pe Lună, la costuri mult mai mici față de cele aferente lansărilor de pe Terra, unde gravitația este mult mai puternică, a subliniat profesorul Beldavs.

Heliu 3, un izotop rar pe planeta noastră, dar comun pe Lună, ar putea fi utilizat, în teorie, pentru a genera energie pentru Terra.

Ținta principală a cercetătorilor este aceea de a putea să exploateze apa lunară, rămasă captivă în ghiața existentă în apropiere de cei doi poli ai Lunii.

Apa poate fi separată în hidrogen și oxigen, două gaze care explodează atunci când sunt amestecate în anumite concentrații moleculare și care ar putea alimenta motoarele viitoarelor rachete.

"Pentru a ajunge pe orbita terestră (...) este de 40 de ori mai ieftin să pleci de pe Lună decât de pe Terra, pentru că planeta noastră are o gravitație cu care trebuie să te lupți pentru a o învinge", a explicat Bernard Foing.

Experții afirmă că proiectul de colonizare a Lunii va depinde de colaborarea dintre agențiile spațiale naționale și sectorul privat, care ar putea profita astfel de comercializarea resurselor lunare.

Însă experții și au emis și un avertisment pentru aceia care visează să se mute pe Marte sau pe Lună: viața va fi "dură", a subliniat cercetătoarea în fizică Christiane Heinicke, care a petrecut un an închisă într-un dom din Hawaii, în cadrul unui proiect de simulare a mediului marțian.

"Acolo lipsește complet vegetația. Tot ce poți vedea sunt roci, regolite (straturi de praf) și un cer diferit", a declarat ea pentru AFP.

"Fiind în interiorul unui habitaclu sau în interiorul unui costum de protecție înseamnă că nu vei putea niciodată să simți cu adevărat Luna sau planeta pe care te afli. Nu poți să simți vântul (dacă există astfel de fenomene, așa cum se întâmplă pe Marte, n.r.). Nu vei simți Soarele pe pielea ta. Și nu vei putea niciodată să scapi de colegii tăi", a adăugat aceeași cercetătoare.

Însă Bernard Foing nu se lasă descurajat. El speră să viziteze viitorul "sat lunar" în jurul anului 2040.

AGERPRES