O stea de pe orbita găurii negre supermasive din centrul Căii Lactee reconfirmă teoria lui Einstein
O stea aflată pe orbita găurii negre supermasive din centrul Căii Lactee (Sagittarius A) se deplasează prin spaţiu într-un mod care a fost prevăzut de Albert Einstein acum mai bine de un secol, conform concluziilor unei echipe de astronomi, transmite joi Press Association.
Orbita stelei denumite S2 are forma unei rozete, fapt prevăzut de Teoria Generală a Relativităţii.
Steaua S2 încheie o orbită completă în jurul găurii negre supermasive Sagittarius A, aflată la 26.000 de ani lumină de Soare, o dată la fiecare 16 ani.
Descoperirea, publicată în jurnalul Astronomy & Astrophysics, este rezultatul a 27 de ani de observaţii a acestei stele prin intermediul mai multor instrumente, printre care şi telescopul VTL (Very Large Telescope), aparţinând Observatorului Spaţial European şi amplasat în deşertul Atacama din Chile.
Reinhard Genzel, director al Institutului Max Planck pentru Fizică Extraterestră din Germania, a reamintit că prima confirmare a Relativităţii Generale a fost observată la orbita planetei Mercur în jurul Soarelui.
"O sută de ani mai târziu am detectat acelaşi efect asupra orbitei unei stele în jurul sursei compacte de unde radio Sagittarius A din centrul Căii Lactee. Această descoperire întăreşte argumentele că Sagittarius A este o gaură neagră supermasivă, cu masa de 4 milioane de ori mai mare decât a Soarelui", a precizat el.
În cel mai apropiat punct al orbitei sale, steaua S2 se află la mai puţin de 20 de miliarde de kilometri distanţă de Sagittarius A, adică de aproximativ 120 de ori distanţa de la Pământ la Soare. Astfel, S2 este una dintre cele mai apropiate stele de gaura neagră din centrul Căii Lactee.
De-a lungul orbitei sale, steaua formează o elipsă, însă punctul cel mai apropiat de gaura neagră nu este tot timpul acelaşi. În schimb, S2 se deplasează în jurul găurii negre desenând în spaţiu o formă de rozetă. Această rotaţie lentă a orbitei poartă denumirea de precesiune.
Relativitatea Generală oferă o predicţie exactă cu privire la cât de mult variază această orbită, conform cercetătorilor ale căror măsurători reflectă întocmai teoria. Fenomenul, denumit precesiune Schwarzschild, nu a mai fost niciodată măsurat pentru o stea aflată pe orbita unei găuri negre supermasive.
Oamenii de ştiinţă susţin că această descoperire contribuie la elucidarea misterelor găurilor negre supermasive din centrul galaxiilor.
"Pentru că măsurătorile cu privire la (steaua) S2 respectă cu precizie relativitatea generală, putem seta nişte limite stricte cu privire la cât de multă materie invizibilă, aşa cum este materia întunecată sau alte posibile găuri negre mai mici, se află în jurul lui Sagittarius A", au precizat Guy Perrin şi Karine Perraut, coordonatorii francezi ai acestui proiect. "Este o descoperire de mare interes pentru a înţelege formarea şi evoluţia găurilor negre supermasive", au adăugat ei. AGERPRES
