Un muzeu suedez expune o statuie creată exclusiv graţie inteligenţei artificiale (AI), botezată „statuia imposibilă” şi inspirată de operele a cinci maeştri printre care Michelangelo Buonarroti, Rodin şi Takamura, informează AFP.

„Statuia imposibilă” Foto Captură video YouTube

„Este o statuie adevărată, creată de cinci maeştri diferiţi, care n-ar fi putut colabora niciodată în realitate”, a precizat pentru AFP Pauliina Lunde, purtătoare de cuvânt a Sandvik, compania care a conceput această sculptură graţie a trei programe diferite de AI, scrie Agerpres.

Realizată din oţel inoxidabil , cu o înălţime de 150 de centimetri şi o greutate de 500 de kilograme, statuia este expusă la muzeul de tehnologie din Stockholm şi provoacă concepţiile tradiţionale despre artă.

Statuia reprezintă o femeie, a cărei jumătate inferioară a corpului este acoperită de un fel de tunică şi care ţine un glob din bronz în mâna stângă.

Ideea a fost crearea unui amestec savant între stilurile a cinci sculptori marcanţi pentru epoca lor: Michelangelo Buonarroti (Italia, 1475-1564), Auguste Rodin (Franţa, 1840-1917), Käthe Kollwitz (Germania, 1867-1945), Kotaro Takamura (Japonia, 1883-1956) şi Augusta Savage (Statele Unite, 1892-1962).

„Are ceva ciudat în înfăţişare, îţi dai seama că nu este creată de o fiinţă umană”, a subliniat Julia Olderius, responsabilă pentru inovaţie în cadrul muzeului.

Privitorul poate remarca musculatura inspirată de Michelangelo , dar şi mâna, care aminteşte de cele create de Takamura.

În acest scop, inginerii de la Sandvik au alimentat sistemele AI cu numeroase imagini ale unor sculpturi create de aceşti artişti.

Inteligenţa artificială a propus apoi mai multe imagini 2D care, potrivit Juliei Olderius, reflectă specificul fiecăreia dintre aceste sculpturi.

„Imaginile în 2D au fost integrate de ingineri printr-o modelare 3D, iar acesta a fost punctul de pornire de la care ne-am concentrat asupra fabricaţiei”, a urmat ea.

E însă vorba de artă sau de o tehnică ingenioasă? „Da, cred că e vorba despre artă”, afirmă Julia Olderius, care estimează că această evaluare îi revine în cele din urmă publicului.

Despre tema mai generală a pătrunderii inteligenţei artificiale în domeniul artelor, ea afişează acelaşi optimism.

„Nu trebuie să ne fie frică de ceea ce AI face cu creativitatea, conceptele, arta, designul”, a apreciat ea.

„Cred pur şi simplu că trebuie să ne adaptăm la un nou viitor”, în care tehnologia are un loc aparte în cadrul creaţiei şi proiectării.