O să-l acuze că e „cumpărat”/Liviu Avram îi bate obrazul fostului coleg de breaslă Claudiu Târziu, copreședintele AUR
Dacă tot îţi dai viaţa pentru Patrie, fă-o măcar în numele Adevărului, şi nu al Minciunii - altminteri ori eşti demagog, ori eşti nepermis de naiv. Ofer acest sfat, gratuit şi dezinteresat, celor mai dispuşi dintre politicieni să-şi dea viaţa pentru Neam şi Ţară, pe care îi găsim în Alianţa pentru Unirea Românilor.
De la liderul AUR George Simion mari aşteptări nu prea am. Pare genul de politician care şi-a clădit cariera pe trei piloni: lozinci, sloganuri şi hârjoane cu jandarmii. În schimb, de la celălalt lider al partidului, Claudiu Târziu, am oarece pretenţii. Nu doar pentru că mă ştiu cu el de aproape 30 de ani, dintre care vreo 7-8 am fost colegi prin diverse redacţii, ci şi pentru că, de când AUR a intrat în Parlament, Claudiu Târziu şi-a creat imaginea că el ar fi partea raţională, logică şi rezonabilă a conducerii bicefale a partidului.
Acum câteva zile, sub titlul „Ce interese apără Guvernul?”, Claudiu Târziu a publicat pe pagina sa de Facebook un fel de Decalog, mai exact un set de zece întrebări pe care spune el că i le ridică modul în care este gestionată pandemia. Primele două mi-au atras în mod deosebit atenţia: în primul rând pentru că sunt larg răspândite în comunitatea coronascepticilor, şi în al doilea rând pentru că sunt relativ uşor de verificat.
Prima: „Dacă autorităţi internaţionale în materie (Centrul European pentru Prevenţie şi Control al Bolilor) au concluzionat, după cercetări de un an de zile, că măştile nu protejează contra virusului, de ce sîntem obligaţi să le purtăm, inclusiv în aer liber?”.
Mergem pe site-ul respectivei instituţii europene (ECDC), citim rapoartele pe care le tot elaborează şi actualizează în ultimul an, de când a izbucnit pandemia, şi ce aflăm? Iată una dintre concluzii: „Evaluarea riscurilor efectuată de ECDC constată că măsurile non-farmaceutice - cum ar fi distanţarea fizică, menţinerea igienei optime şi utilizarea de măşti faciale - s-au dovedit a fi insuficiente pentru a reduce sau a controla expunerea la virus”.
Rapoartele mai arată că, în lipsa unor studii temeinice privind eficienţa lor, măştile de protecţie nu asigură, ele însele, o protecţie suficientă împotriva coronavirusului şi că folosirea lor trebuie însoţită şi de alte măsuri non-farmaceurice, cum e distanţarea socială, igiena mâinilor, munca la distanţă, carantina etc. Instituţia europeană concluzionează că, în lipsa unui vaccin, întreg ansamblul de măsuri non-farmaceutice - printre care şi folosirea măştilor de protecţie, inclusiv în aer liber - reprezintă singura măsură de protecţie împotriva Covid-19. Trebuie, neîndoielnic, multă imaginaţie şi un mare deficit de bună-credinţă pentru ca din „insuficient” să ajungi la „ineficient” sau să traduci „folosiţi măştile, dar şi altceva” prin „nu folosiţi măştile”.
A doua: „Dacă un organism abilitat de statul român (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorui) a anunţat că 95% dintre măştile comercializate în România nu sînt conforme, adică nu folosesc la nimic din punct de vedere medical (dimpotrivă, pot duce la îmbolnăviri), de ce sîntem obligaţi să le purtăm?”
Într-adevăr, la sfârşitul lunii noiembrie anul trecut, ANPC a întocmit un raport în care se arăta că, în urma controalelor efectuate timp de o lună, a verificat peste 35 de milioane de măşti de protecţie, dintre care erau neconforme vreo 33 de milioane – adică 93%. Numai că – mai preciza ANPC, dar coronascepticii n-au fost dispuşi să citească până aici – dintre cele 33 de milioane de măşti neconforme, doar vreo 700.000 (adică 2% din total) au fost retrase definitiv de la comercializare, adică nu asigurau protecţia adecvată. De la 2% la 93% e un drum lung şi greu, pe care Claudiu Târziu l-a parcurs fără nicio apăsare. Restul de 91% aveau neconformităţi minore (legate de etichetare, de lipsa traducerii sau a instrucţiunilor de folosire), şi au fost reintroduse în comerţ după remedierea neconformităţilor. Din punctul de vedere al consumatorului erau, aşadar, perfect utilizabile. Prin urmare, nu ne-a obligat nimeni să purtăm milioane de măşti neconforme, aşa cum susţine dl. Târziu în întrebarea nr. 2
Pentru cineva care şi-a petrecut în presă aproape trei decenii, m-aş fi aşteptat ca liderul AUR Claudiu Târziu să fi încercat, măcar din reflex, să verifice informaţiile pe care, ca politician, le colportează. Nu mai zic că celelalte opt întrebări par culese din folclorul combinat al unor rapsoade medicale precum Olivia Steer sau Diana Şoşoacă.
Am salutat momentul în care conducerea AUR a exclus-o rapid din partid pe Diana Şoşoacă. Credeam că vrea să se distanţeze în primul rând de ideile pe care aceasta le vehicula şi abia în subsidiar de modul în care o făcea. Decalogul lui Claudiu Târziu arată că m-am înşelat: pentru AUR, problema cu Diana Şoşoacă nu erau ideile sale, ci claxonul: acoperea claxoane mai timide, scrie jurnalistul Liviu Avram pe blogul său din Adevărul .
