Poziția adoptată de președintele Joe Biden și de administrația sa față de conflictul actual dintre Israel și Hamas alimentează tensiunile tot mai mari din cadrul Departamentului de Stat de la Washington, unde angajații musulmani și arabi sunt din ce în ce mai frustrați din cauza politicii oficiale a Statelor Unite pe care o văd ca favorizând doar Israelul și ignorând cererile palestinienilor. Moralul angajaților este scăzut, iar unii dintre ei se pregătesc să-și exprime în mod oficial opoziția față de abordarea liderului de la Casa Albă, afirmă Huffington Post. Situația este atât de delicată încât sursele vorbesc despre „o rebeliune care se coace” în agenția guvernamentală americană care este cea mai implicată în politica externă a SUA, scrie g4media.ro .

Frustrări interne

Oficiali din cadrul departamentului însărcinat cu politica externă a Americii au declarat pentru Huffington Post – o publicație de stânga, care este constant favorabilă lui Biden și democraților, dar care a îmbrățișat poziția actuală a liberalilor din America de a critica Israelul și de a avea o poziție pro-palestiniană – că secretarul de stat Antony Blinken și consilierii săi principali ignoră frustrările multora dintre angajați care cred că diplomația de la Washington este partizană în favoarea Israelului și îi defavorizează pe palestinieni.

Unii membri ai departamentului au declarat că simt că Blinken și echipa sa nu sunt interesați de sfaturile experților și se concentrează pe sprijinirea operațiunii Israelului în Gaza, unde își are sediul grupul militant palestinian Hamas. (Statele Unite se numără printre țările care au declarat mișcarea islamistă drept o organizație teroristă).

„Există practic o revoltă care fierbe în interiorul Departamentului de Stat la toate nivelurile,” a spus un oficial al departamentului.

Reamintim că, în urmă cu exact două săptămâni, Hamas a lansat un asalt surpriză împotriva teritoriului israelian, chiar în ziua în care se marca sărbătoarea evreiască Simchat Tora. În fazele inițiale ale atacului, gruparea teroristă a lansat mii de rachete Qassam și drone în încercarea de a copleși sistemul de apărare antirachetă și a masca incursiunea militanților săi pe teritoriul israelian. Potrivit experților, valul inițial de atacuri cu rachete din partea Hamas a fost mai mare decât orice s-a văzut în amintirea recentă în conflictele militare repetate dintre Israel și Hamas.

Gruparea militantă palestiniană a trimis apoi mai mult de 1.000 de luptători în Israel în cea mai mare escaladare a conflictului dintre cele două părți din ultimele decenii. Folosind parapante, bărci, motociclete și alte vehicule, teroriștii s-au infiltrat în Israel cu un singur scop aparent: uciderea și răpirea israelienilor, militari și civili deopotrivă.

Sub acoperirea miilor de rachete lansate, militanții grupării teroriste au reușit să penetreze bariera puternic fortificată dintre cele două tabere. Mai mult de 1.700 de israelieni au fost uciși și alte peste 3.000 răniți în atacul coordonat lansat de Hamas, în timp ce alte zeci de israelieni și cetățeni străini au fost luați ostatici de teroriștii palestinieni, probabil pentru a-i schimba la un moment dat cu prizonieri Hamas deținuți în închisorile israeliene. Mii de palestinieni au murit ulterior în urma bombardamentelor pe care Israelul le-a lansat ca represalii, iar peste un milion de oameni – jumătate din populația Fâșiei Gaza – au fost strămutati.

În acest moment, Israelul pregătește o invazie terestră în Gaza, despre care experții preconizează că va provoca alte mii de victime.

Poziția SUA

Reacția inițială a Administrației Biden la atacul Hamas din 7 octombrie împotriva Israelului a fost să ofere sprijin imediat și ferm israelienilor, insistând că aceștia au dreptul să se apere împotriva grupării teroriste.

Acest lucru i-a afectat pe mulți angajați ai Departamentului de Stat care s-au declarat îngrijorați că SUA a dat astfel Israelului undă verde pentru a lua măsuri care îi vor pedepsi în mod nedrept pe civilii palestinieni din Fâșia Gaza. Din cauza bombardamentelor israeliene, alimentele, apa și proviziile medicale se epuizează în teritoriu.

Abordarea Administrației Biden i-a supărat în special pe angajații musulmani și arabi – dar nu numai pe ei – care au simțit că limbajul liderilor SUA nu este nuanțat și ignoră preocupările palestiniene de lungă durată. Unii angajați ai departamentului s-au îngrijorat că poziția actuală a Casei Albe va duce, de asemenea, la rezultate proaste din punctul de vedere al politicilor implementate și la mai multe violențe pe termen lung în Orientul Mijlociu.

Confruntați cu nemulțumirile și criticile tot mai vocale, Biden, Blinken și alți oficiali de rang înalt și-au ajustat limbajul în ultimele zile. Președintele și șeful diplomației americane au declarat în repetate rânduri că vor să ajute Israelul să învingă decisiv Hamas, dar că nu vor să vadă suferință în rândul populației din Gaza sau un conflict regional mai larg.

Ambii au vizitat recent Israelul, iar liderul de la Casa Albă a declarat joi seara, într-un discurs adresat națiunii, că vrea să ceară Congresului un pachet comun de 100 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel, Taiwan şi criza imigranţilor de la frontiera dintre Statele Unite şi Mexic. Hamasul palestinian şi preşedintele rus Vladimir Putin vor fiecare “să nimicească democraţii vecine,” iar Statele Unite vor fi mai în siguranţă “pentru generaţii” dacă vor ajuta aceste două ţări în război, a spus Biden.

La rândul său, Blinken a acordat prioritate eforturilor de deschidere a graniței Gaza-Egipt pentru a permite intrarea ajutoarelor umanitare în regiunea asediată și pentru a elibera unii dintre civilii care caută să se refugieze din fața violențelor. Aceasta deoarece nu există nicio modalitate ca cetățenii din Gaza să părăsească micul teritoriu – o enclavă izolată cu circa 2,3 milioane de locuitori înghesuiți pe 360 de kilometri pătrați, unul dintre cele mai dens populate locuri din lume -, cu excepția unui singur punct de trecere a frontierei cu Egiptul în sud. Guvernul egiptean a fost însă reticent în a accepta refugiați – îngrijorându-se că nu există nicio modalitate ca aceștia să se întoarcă la casele lor – și a închis punctul de frontieră de la Rafah. În acest timp, sute de camioane cu ajutoare așteaptă pe partea egipteană să treacă în Gaza.

Poziția adoptată de Departamentul de Stat față de războiul actual dintre Israel și Hamas continuă însă să îi nemulțumească pe mulți dintre angajați. Doi oficiali au declarat pentru Huffington Post că diplomații pregătesc inclusiv ceea ce se numește “o telegramă care exprimă dezacordul,” respectiv un document care critică politica americană și care ajunge la liderii departamentului printr-un canal intern protejat.

Astfel de documente sunt văzute în cadrul Departamentului de Stat ca declarații semnificative ce reflectă un dezacord serios în momente istorice cheie. (Acest canal intern de comunicare a apărut pe fondul conflictelor profunde din departament în timpul războiului din Vietnam, iar diplomații l-au folosit de atunci pentru a avertiza când liderii americani au făcut alegeri controversate în materie de politică externă).

O demisie la nivel înalt

Cablograma angajaților urmează să vină la doar câteva zile după ce Josh Paul, un oficial veteran al Departamentului de Stat, și-a anunțat demisia. Paul, care s-a ocupat mai mult de un deceniu de tranzacțiile cu arme dintre America și alte țări, a spus că nu poate sprijini moral acțiunile SUA de a susține efortul de război al Israelului.

Expertul a renunțat la funcția de director al afacerilor legislative și publice din Biroul Afaceri Politico-Militare, postând o scrisoare de demisie despre care a spus că a rezonat cu mulți colegi din interiorul Departamentului de Stat. În ea, Paul a condamnat atacul Hamas ca fiind o “monstrozitate”, dar a scris că el crede că răspunsul militar pe care îl ia în considerare Israelul nu va duce decât la o suferință și mai mare.

Paul a scris că decizia SUA de a se grăbi să transfere “mai multe arme unei părți a conflictului” este “mioapă, distructivă, nedreaptă și contradictorie cu însăși valorile pe care le susținem public.”

“Mi-am făcut o promisiune că voi rămâne (la Departamentul de Stat) atât timp cât simt că răul pe care l-aș putea face ar putea fi depășit de binele pe care l-aș putea face”, a scris Paul. “Plec astăzi pentru că cred că în cursul nostru actual în ceea ce privește furnizarea continuă – într-adevăr, extinsă și accelerată – de arme letale către Israel – am ajuns la sfârșitul acestui târg.”

Fostul oficial a scris și că, după exprimarea publică a criticilor legate de poziția adoptată de Departamentul de Stat, a primit încurajări de la colegi. “În ultimele 24 de ore, am primit o cantitate imensă de mobilizări de la colegi… cu cuvinte de sprijin cu adevărat încurajatoare și mulți oameni spunând că simt la fel și le este foarte dificil”, a spus Paul, care a descris acest lucru ca fiind surprinzător: “Mă așteptam ca nimeni să nu vrea să mă atingă cu un stâlp de șlep de 10 picioare… din cauza sensibilității față de orice (subiect care are) legătură cu Israelul”.

Ulterior, într-o conversație cu Politico, Paul a explicat de ce crede că abordarea SUA față de acest război este greșită și de ce Israelul ar trebui să urmărească opțiuni diferite față de o invazie a Fâșiei Gaza.

El a insistat chiar că transferul de arme către guvernul de la Ierusalim încalcă legea: “Deoarece Israelul primește finanțare militară străină, acest lucru este supus legilor Leahy, care necesită verificarea unităților care primesc asistență pentru a se asigura că nu sunt implicate în încălcări grave ale drepturilor omului. Cred că procesul de a face asta în special pentru Israel, în cadrul departamentului, este stricat și politizat și nu a fost capabil să îndeplinească cerințele legii”.

Tensiuni în creștere

TIME a scris că plecarea lui Josh Paul este un semn rar de disidență internă față de sprijinul puternic al Administrației Biden pentru Israel. Huffington Post crede însă că tensiunile din cadrul Departamentului de Stat sunt mult mai mari decât lasă să se întrevadă liderii diplomației americane și care au făcut ca “mulți angajați să vorbească despre demisie.”

Potrivit publicației, deciziile cheie de politică externă sunt luate la cel mai înalt nivel de Biden, Blinken și alți câțiva oficiali de nivel superior. Însă angajații de rând ai Departamentului de Stat sunt implicați într-o serie de alte elemente importante și controversate ale răspunsului american la violențele dintre israelieni și palestinieni.

De exemplu, misiunea SUA la ONU – un birou al Departamentului de Stat – și-a exprimat veto-ul miercuri față de o rezoluție a Națiunilor Unite, susținută de multe țări, care condamna toate violențele împotriva civililor, inclusiv de către Hamas, și a sprijinit ajutorul umanitar pentru Gaza. De asemenea, Departamentul de Statul va ajuta la administrarea ajutorului militar suplimentar pentru Israel și a asistenței umanitare pentru palestinieni – ambele autorizate de Biden.

În plus, personalul Departamentului de Stat încearcă simultan să desfășoare o diplomație delicată, să răspundă la apelurile Congresului pentru a demonstra sprijinul ferm pentru Israel și respectul pentru viețile palestinienilor și să gestioneze indignarea globală din cauza impresiei că SUA oferă justificări pentru forța excesivă la care recurge armata israeliană.

Iar riscurile sunt mari. Potrivit unui oficial american, omologi din guvernele arabe le-au transmis celor din Departamentul de Stat că SUA riscă să-și piardă sprijinul în regiunea lor “pentru o generație”.

Huffington Post a dat mai multe exemple despre care susține că reflectă disensiunile în creștere din interiorul Departamentului de Stat. Un oficial i-a descris pe colegi ca “deprimați și supărați pentru toate acestea,” în timp ce un altul a spus că unii membri ai personalului se gândesc “să demisioneze”. Același oficial a afirmat că un coleg a plâns în timpul unei întâlniri din cauza opiniei sale că “declarațiile de politică ale SUA au subliniat sprijinul pentru Israel în detrimentul vieților palestinienilor”.

De asemenea, oficiali de rang înalt ai Departamentului de Stat au descurajat în mod privat angajații să folosească trei expresii specifice în declarații publice: „dezescaladare/încetare a focului”, „încheierea violenței/vărsării de sânge” și „restabilirea calmului”.

Într-un alt caz, un manager a spus echipei sale că știe că personalul cu o vastă experiență internațională este nemulțumit de planul lui Biden – în special sentimentul că SUA nu vor face prea mult pentru a asigura moderație din partea israelienilor – dar au puține șanse să-l schimbe.

Analiștii afirmă că severitatea limbajului din cablogramă și numărul oficialilor Departamentului de Stat care o vor semna vor oferi o imagine a modului în care angajații departamentului sunt alarmați de răspunsul Americii la situația din Gaza și cât de răspândit este dezacordul lor cu politica lui Biden. De asemenea, acest lucru ar putea determina, la o adică, o schimbare de curs în ceea ce privește politica SUA față de Israel și palestinieni.

Astfel de cablograme atrag adesea zeci sau chiar sute de semnături, iar documentele care reflectă opinii contrare sunt văzute ca o modalitate vitală de a exprima idei diferite fără teama de represalii, deoarece politicile departamentului interzic represaliile împotriva celor care le folosesc.

Profesioniștii în afaceri străine, în special cei cu legături cu lumea majoritară musulmană și care își fac griji că vor fi vizați, au fost de mult îngrijorați că vor fi vizați dacă adoptă o poziție mai pro-palestiniană.

Această anxietate a angajaților a afectat adesea procesul de elaborare a politicilor, a spus Sarah Harrison, un fost oficial al Pentagonului și al Departamentului pentru Securitate Internă, care acum lucrează în cadrul organizației nonprofit Crisis Group.

“Acesta este un mediu care a fost cultivat deopotrivă de administrațiile democrate și republicane”, a scris recent Harrison pe X . “Dacă lucrezi în guvernul federal și pui la îndoială orice face Israelul, ești marginalizat și redus la tăcere”.

Angajați din Administrația Biden au declarat de altfel că se confruntă cu efecte negative la locul de muncă. O sursă a spus că există “o cultură a tăcerii” în ceea ce privește exprimarea opiniilor lor despre Israel-Palestina, iar alta a spus că se simte “rușinat” să lucreze în cadrul guvernului SUA în acest moment.

Unii angajați ai Departamentului de Stat dau vina în mod special pentru nemulțumirile în creștere pe adjunctul șefului personalului lui Blinken pentru politică. Tom Sullivan, descris drept o figură puternică și care este fratele consilierului pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, se concentrează de obicei în întâlniri pe ce dorește Israelul sau pe a evidenția nevoile statului evreu, provocând supărarea colegilor care consideră că prioritatea în elaborarea unui plan de sprijin ar trebui să fie pe interesele SUA, a declarat un oficial din cadrul departamentului.

Ce crede Blinken

Potrivit Huffington Post, nu este clar dacă Anthony Blinken – care s-a întors la Washington miercuri după o călătorie de cinci zile prin Orientul Mijlociu, în timpul căreia s-a întâlnit cu oficiali din șapte țări – înțelege criza de moral din departamentul său.

“Există un sentiment printre angajați că secretarul nu vede sau nu-i pasă”, a spus un oficial al Departamentului de Stat, adăugând că sentimentul se extinde și la oficialii de rang înalt din agenție. “Și este aproape sigur că (Blinken) nu este conștient de cât de proastă este dinamica echipei. Este cu adevărat destul de rea.”

În acest context al nemulțumirii unor angajați musulmani și arabi cu privire la modul în care SUA abordează criza, Blinken le-a trimis joi seara o notă angajaților Departamentului de Stat în care le-a spus că știe că mulți sunt afectați din punct de vedere profesional și personal de războiul dintre Israel și Hamas.

Secretarul de stat a lăudat angajații pentru că s-au mișcat rapid pentru a se ocupa de logistica vizitei sale în Orientul Mijlociuu și alte aspecte ale călătoriei și crizei generale din regiune.

“Știu că, pentru mulți dintre voi, această dată nu a fost doar o provocare profesională, ci și personală”, a adăugat el. “Unii dintre colegii noștri din regiune, în special în rândul personalului nostru angajat la nivel local, au fost afectați direct de violență, inclusiv prin pierderea celor dragi și a prietenilor… Nu sunteți singuri. Suntem aici pentru voi.”

El a continuat subliniind că chiar și în Statele Unite au existat “valuri de frică și fanatism” împotriva arabilor americani, musulmanilor și evreilor.

Blinken a insistat, însă, că abordarea administrației de la Washington față de criză a fost echilibrată. “Președintele Biden a arătat clar încă de la începutul crizei – așa cum am subliniat în întreaga regiune – că, deși susținem pe deplin dreptul Israelului de a se apăra, contează modul în care face acest lucru. Aceasta înseamnă să acționeze într-un mod care respectă statul de drept și standardele internaționale umanitare și să ia toate măsurile de precauție posibile pentru a proteja viața civilă”, a scris el.

“V-am cerut foarte multe. Și încă o dată, sub o presiune uriașă, ați dat rezultate”, a scris șeful diplomației de la Washington, care s-a referit și la angajații care se gândesc să-și dea demisia din cauza politicii departamentului, afirmând: “Să ne asigurăm, de asemenea, că vom susține și extindem spațiul de dezbatere și disidență care fac politicile noastre și instituția noastră mai bune”.

Surse: Huffington Post, ABC News, The Guardian, Reuters, Politico, TIME, Linkedin, X, WhiteHouse. gov

Distribuie Distribuie Comentarii