O poveste care merită citită, cea a fraților Bayraktar
Dronele Bayraktar sunt considerate un simbol al rezistenței ucrainene în fața agresiunii rusești, iar cuvântul în sine a devenit o parte a culturii pop ucrainene.
Cei doi frați care conduc compania subliniază într-un reportaj pentru BBC că nu vor vinde arme Rusiei „indiferent de câți bani ni se oferă”.
Cei doi frați care se află în spatele companiei sunt Haluk și Selciuc Bayraktar, acesta din urmă fiind ginerele preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Deși frații sunt discreți și nu oferă de regulă interviuri, cei doi au stat de vorba cu un corespondent BBC , căruia i-au dezvăluit planurile lor.
Cum arată „campusul” militar
Conform sursei citate, biroul celor doi frați se află într-un colț al Istanbulului, iar zona din jur a companiei seamănă mai degrabă cu un campus universitar occidental decât o firmă care produce drone militare. La intrarea în sediu se regăsesc numeroase cărți despre istoria Imperiului Otoman, dar și cărți de instructaj pentru cum să se roage corect. Corespondentul BBC notează că a observat puține birouri și mult spațiu deschis, unde vârsta medie a angajaților este de 29 - 30 de ani.
Campusul companiei arată ca cel al unei companii tech din occident FOTO baycartech.com
Birourile celor doi frați se regăsesc la etajul doi al sediului, ambii având câte unul. Prin fumul de țigară, corespondentul BBC relatează că a observat pe un perete un uriaș steag al Turciei, precum și stema Imperiului Otoman. Primul birou îi aparține fratelui mai mare, Haluk, care este și CEO, respectiv Director General al companiei. Acesta s-a lăudat corespondentului BBC cu Ordinul de Merit de Stat, primit la Kiev chiar de la președintele Ucrainei Volodimir Zelenski în 2020. Conform sursei citate, în timpul conversației, frații îl menționează adesea pe Ozdemir Bayraktar, tatăl lor, care a murit anul trecut. Cei doi îl consideră drept „arhitectul dronelor Bayraktar”.
Cum a devenit ginerele lui Erdogan
Haluk a dezvăluit pentru BBC că dragostea pentru aviație i-a fost insuflată de la tatăl său, Ozdemir, care era pilot amator. În 1984, acesta din urmă fonda o companie pentru producția de piese de schimb pentru mașini, însă era implicat activ și în politică. Astfel a ajuns să-l cunoască și pe Recep Tayyip Erdogan, care la acea vreme încă nu era președinte al Turciei. Amândoi erau membri ai Partidului Islamist al Bunăstării, interzis apoi în 1998 după ce autoritățile au considerat că formațiunea a subminat valorile seculare pe care se bazează Turcia Modernă. Ulterior partidul a revenit sub un alt nume - Partidul Justiție și Dezvoltare, iar în prezent se află la guvernare.
În 2016, cei doi amici au devenit rude după ce Selciuc s-a căsătorit cu fiica lui Erdogan, Sumeyye, fiind apoi criticat de către o parte a cetățenilor care atribuie succesul firmei cu legătura cu președintele. Selciuc neagă însă acest lucru.
Selciuc Bayraktar alături de soția sa, Sumeyye Erdogan FOTO Captură Video / Youtube / Eminenur Yeniçeri
„Am lansat producția de UAV-uri în anii 2000, iar într-un fel, tatăl meu, fratele, mama și eu ne-am dedicat viețile acestui lucru”, afirmă Selciuc, care amintește că nunta cu fiica lui Erdogan a avut loc în 2016, când primele drone ieșeau deja dezvoltate. Cei doi frați mai notează că familia lor a trăit mereu „în producți” și că cei doi s-au obișnuit încă din copilărie să lucreze în fabrică. Amândoi au urmat cursuri de elită în Turcia, precum și în Statele Unite, iar apoi s-au întors acasă pentru a „dezvolta capacitățile tehnologice ale țării” și au început să lucreze la compania tatălui lor, Baykar.
Povestea primei drone
Potrivit celor doi frați, producția de drona a început cu o echipă foarte mică de ingineri, cu o investiție foarte mică, din fonduri personale. Aceștia susțin că una dintre principalele componente ale succesului lor este comunicarea constantă cu soldații turci, care i-au ajutat să actualizeze dronele în conformitate cu cerințele și nevoile armatei.
Frații au mai explicat că motivul pentru care numele dronelor poartă numele familiei este că „Bayraktar” înseamnă în turcă „stegar” și că s-au gândit că denumirea este perfectă pentru dronele lor. „Am vrut să fim purtătorii de steag în aviație, acolo unde are loc o schimbare de paradigmă”, adaugă Selciuc.
VIDEO Youtube / Baykar Technologies
Cei doi frați au vorbit și despre războiul din Ucraina, acolo unde dronele Bayraktar TV2 a devenit o adevărată sperietoare pentru trupele rusești. Videoclipuri cu dronele care fac țăndări blindate rusești au devenit virale în întreaga lume în timp ce pentru ucraineni, aceste dispozitive au devenit un adevărat simbol al rezistenței. De la cântece despre Bayraktar, ucrainenii au început să-și denumească animalele de companie și chiar copii după această dronă.
Conform BBC, frații susțin în mod deschis Ucraina și au donat în repetate rânduri drone gratuit armatei de la Kiev, iar banii strânși de către voluntari au fost trimiși către refugiați. Haluk notează că e mândru de faptul că tehnologiile pe care le-a dezvoltat sprijină Ucraina în lupta pentru independență. Și celălalt frate, Selciuc, subliniază că invazia rusă din Ucraina este „un război nedrept și ilegal” și că poporul ucrainean este un popor nobil.
Stâlp de susținere pentru Ucraina
Cooperarea dintre Baykar și Ucraina a început dinainte de invazia rusească. După ce Rusia a anexat Crimeea, Kievul a început să caute cum să se protejeze pe viitor. Astfel au ajuns să abordeze numeroase țări pentru a cere drone, însă conform lui Haluk, doar Turcia a fost de acord.
Frații au trimis numeroase done către Ucraina FOTO Baykar / Twitter
„Sistemele Bayraktar sunt folosite în Ucraina din 2018. Totodată, au fost semnate proiecte foarte importante în industria de apărare alături de Ucraina, care vor promova cooperarea noastră în diverse domenii tehnologice”, a mai afirmat Haluk. Acesta din urmă a mai explicat că specialiștii companiei au pregătit mulți militari ucraineni pentru a manevra drona Bayraktar TB2, cu o parte dintre ei stabilind relații de prietenie. Unul dintre ei însă, un ofițer al armatei ucrainene, a murit în urma unui atac rusesc. Drept urmare, mai mulți reprezentanți ai firmei au participat la înmormântarea ucraineanului, iar cei doi frați sprijină familia ofițerului.
Cei doi frați au vorbit și despre criticile cum că Ucraina este doar o piață unde compania își vinde armele. Haluk nu neagă că există interese comerciale, însă subliniază că „pentru noi, prioritatea este să stabilim relații puternice și să dezvoltăm o cooperare care să beneficieze ambele părți”. Acesta a confirmat și faptul că odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, interesul pentru dronele Bayraktar a crescut, la fel și vânzările.
Relația cu Rusia
Întrebați dacă a existat o reacție din partea Rusiei, Haluk notează că ei nu folosesc dronele pe care le dezvoltă și că doar le transferă pentru uzul altora. De exemplu, în cazul Ucrainei, dronele sunt folosite de armată, însă ea este care decide cum să le folosească.
„Din păcate, în presa rusească vedem cum suntem calomniați deoarece sistemele noastre distrug apărarea antiaeriană și vehiculele blindate ale rușilor. La finalul zilei însă, oi suntem o companie care oferă tehnologie”, mai adaugă Haluk.
Întrebat apoi dacă ar vinde dronele și către Moscova dacă aceasta ar oferi o sumă uriașă de bani, Haluk afirmă că banii nu sunt o prioritate și că întregul suport al companiei este către Ucraina.
„Banii nu sunt o prioritate pentru noi. Banii și resursele materiale nu au fost niciodată obiectivul afacerii noastre. Prietenia și cooperarea cu Ucraina datează de mulți ani. Astfel, oricât de mulți bani ni s-ar oferi, sincer, este exclus să oferim drone către Moscova. În această perioadă, întregul nostru suport este pentru Ucraina. Din moment ce avem o conexiune foarte puternică, iar Ucraina este supusă unui atac foarte nedrept, agresiv și nerezonabil, nimic nu va umbri cooperarea noastră cu Ucraina, indiferent de ce sumă este oferită. Poziția noastră este clară”, mai arată Haluk.
Este cunoscut faptul că Rusia este interesată să cumpere dronele Turciei FOTO Intelli News
Întrebat cine este cel care decide cui să furnizeze dronele militare, Haluk a declarat că este o decizie atât a companiei cât și a statului turc. Cu toate astea, pare că Ankara are ultimul cuvânt, statul ținând cont și de interesele sale de politică externă.
