O posibilă metodă terapeutică pentru a frâna îngroşarea arterelor, descoperită de cercetătorii spanioli (studiu)
Un grup de cercetători spanioli au descoperit rolul pe care îl joacă o moleculă în evoluţia aterosclerozei, o afecţiune specifică din domeniul bolilor coronare ce provoacă îngroşarea arterelor, iar noua descoperire lasă să se întrevadă posibilitatea unei metode terapeutice în viitor, relatează EFE.
Bolile cardiovasculare constituie una dintre cele mai importante cauze de handicap şi de moarte prematură în întreaga lume.
Principala problemă care subzistă în multe dintre aceste boli este ateroscleroza, o afecţiune caracterizată printr-o acumulare de lipide şi un răspuns inflamator în artere, care duc la formarea unei plăci ce îngroaşă peretele vasului sangvin şi, care, cu timpul, îi reduce capacitatea elastică, făcându-l să devină rigid, fapt ce poate duce la ruperea sau la fisurarea sa, provocând astfel un eveniment trombotic.
Acumularea de grăsimi, precum colesterol şi alte substanţe, în interiorul şi pe pereţii arteriali (placa de aterom) poate împiedica fluxul sanguin. Placa de aterom se poate rupe, favorizând apariţia trombozelor (cheaguri de sange). Ateroscleroza, deşi este frecvent considerată o problema cardiacă, poate afecta arterele aflate în oricare zonă a organismului.
Cercetătorii au descoperit că molecula miR-125b afectează capacitatea lipoproteinelor HDL de a extrage colesterolul din celulele arterelor şi de a-l transporta la ficat, pentru a putea fi eliminat, accelerând astfel dezvoltarea aterosclerozei.
Studiul a fost realizat de cercetătorii spanioli de la Centrul de Investigaţii Biomedicale şi Boli Metabolice (Ciberdem), de la Institutul de Cercetare din cadrul Spitalului Santa Creu i Sant Pau, de la Spitalul Universitar Bellvitge şi de la Institutul de Cercetare Biomedicală din Bellvitge (Idibell).
Descrierea rolului acestei molecule deschide calea spre potenţiala utilizare a unor inhibitori pentru a o putea contracara, ca strategie terapeutică pentru a frâna evoluţia acestei afecţiuni vasculare, notează autorii cercetării.
Studiul realizat de cercetătorii spanioli a fost publicat în revista Biomedicine and Pharmacotherapy. AGERPRES
