O PERSONALITATE PE ZI: Academicianul Mircea Maliţa
Academicianul Mircea Maliţa, matematician, diplomat şi eseist, s-a născut la 20 februarie 1927, la Oradea. A făcut studiile liceale la Oradea, Făgăraş, Beiuş şi Bucureşti. A urmat apoi cursurile Facultăţii de Ştiinţe, Secţia Matematică, şi pe cele ale Facultăţii de Filosofie din Bucureşti.
În anul 1972 şi-a susţinut teza de doctorat cu tema ''Modele matematice pentru negocieri''. A fost preparator, asistent (1949), lector (1951), conferenţiar (din 1961), apoi, din 1972, profesor la Catedra de Analiză Matematică a Facultăţii de Matematică a Universităţii din Bucureşti, fiind titularul cursului modele matematice în ştiinţele sociale, precum şi al cursului de logică şi inteligenţă artificială, conform dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).
Începând din 1950 a fost director al Bibliotecii Academiei Române, până în 1956, apoi consilier al Misiunii Permanente a României pe lângă ONU (1956-1961), director al Direcţiei Culturale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (1961-1962), ministru adjunct de Externe pe probleme ONU (1962-1970), ministru al Educaţiei şi Învăţământului (1970-1972), membru al consiliilor pregătitoare ale conferinţelor mondiale ale ONU pentru populaţie, ştiinţă şi tehnologie, pentru dezvoltare (1974-1979). În perioada în care Mircea Maliţa a fost ministru al Învăţământului a fost înfiinţat, la Bucureşti, Centrul European pentru Învăţământ Superior de pe lângă UNESCO (1972).
Mircea Maliţa (stg), adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Republicii Populare Române, alături de membri ai delegaţiei române la cea de-a 17-a Sesiune a Adunării Generale a ONU, New York, SUA, 26 septembrie 1962.
Foto: (c) : UNITED NATIONS @AGERPRES FOTO / ARHIVA ISTORICĂ
La 1 martie 1974 a devenit membru corespondent, apoi, la 18 decembrie 1991, membru titular al Academiei Române.
Academicianul Mircea Maliţa a fost un nume de referinţă pentru diplomaţia românească, cunoscând o largă recunoaştere şi apreciere internaţională. A fost ambasador al României în Elveţia şi la ONU (Geneva), în perioada 1980-1982, apoi în SUA, între anii 1982-1984. A susţinut expuneri şi lecţii la Institutul Universitar de Înalte Studii Internaţionale din Geneva, la Asociaţia Austriacă de Politică Externă, în SUA, Marea Britanie etc.
Cunoscut pentru lucrările şi studiile sale în domeniile ştiinţific şi diplomatic, Mircea Maliţa a excelat şi în genul eseistic, abordând în lucrările sale o problematică vastă şi diversă. Sunt binecunoscute preocupările sale privind modelele matematice în ştiinţele sociale, prin lucrări precum: "Programarea pătratică" (1968), "Modele matematice ale sistemului educaţional" (1973), ''Programare neliniară'' (1972), "Abordări matematice ale relaţiilor matematice" (3 vol., 1977-1978).
Academicianul Mircea Maliţa, vicepreşedinte ARCoR, susţine un discurs la conferinţa cu tema: "Universităţile în era cunoaşterii", organizată de Asociaîia Româna pentru Clubul de la Roma (ARCoR), Bucureşti, 12 aprilie 2006.
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE /AGERPRES FOTO
Dintre lucrările sale referitoare la diplomaţie amintim: "Pagini din trecutul diplomaţiei româneşti" (1966, în colaborare), "Diplomaţia română. O perspectivă istorică" (1970), ''Teoria şi practica negocierilor'' (1972), ''Romanian Diplomacy. A Historical Study'' (1970), "Diplomaţia. Şcoli şi instituţii" (1975) ş.a.
A şi coordonat numeroase lucrări, precum "Sistemele în ştiinţele sociale" (1977), ''Mathematical Approaches to International Relations'' (2 vol., 1977), ''Sistemele în ştiinţele naturii'' (1979), "Viitorul electronicii şi informaticii" (1979), "Economia mondială. Orizont 2000" (1988), "Enciclopedia statelor lumii" (1981), ''Metode matematice în problematica dezvoltării'' (1982), ''Statele lumii'' (1985), ''Ingineria industrială. Prezent şi perspective'' (1990).
