În mandatul de patru luni la Transporturi, Dan Şova nu a reuşit să găsească contractul cu Bechtel sau să semneze Comarnic-Braşov, dar a promis 2.400 km de autostradă până în 2020. Mulţi manageri privaţi au rămas pe drumuri, iar DNA a primit suficiente plângeri pentru a monitoriza atent ministerul.

Dan Şova a fost numit ministru al Transporturilor după ieşirea PNL de la guvernare, el conducând anterior, vreme de peste un an, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine.

La o lună de la preluarea mandatului, Şova a abordat cu cifre, date, planuri şi variante de finanţare unul dintre cele mai sensibile subiecte cotidiene - construcţia de autostrăzi - , capitol unde România nu a reuşit să performeze sub nicio guvernare post-decembristă.

Potrivit informaţiilor anunţate de Şova la acel moment, România va avea o reţea de 2.440 kilometri de autostradă în anul 2020, respectiv un plus de aproximativ 1.800 kilometri faţă de nivelul actual, de aproximativ 650 kilometri.

În ultimii doi ani au fost inauguraţi 242 kilometri, anul trecut fiind finalizaţi 116 kilometri.

Tot în aprilie, întrebat dacă a găsit contractul încheiat cu compania americană Bechtel, că documentul este căutat de Parchet "de vreo şase luni". În noiembrie, Şova afirma, în calitate de ministru delegat pentru Proiecte de Infrastructură, că nu a căutat niciodată contractul cu Bechtel, ci l-a cerut Ministerului Transporturilor, şi că nu are informaţii dacă documentul a fost găsit, dar constructorul american a promis să trimită o copie legalizată.

Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări, fiind reziliat în mai 2013, statul român plătind companiei americane 37,2 milioane de euro şi datorii de 50 milioane de euro.

Pe de altă parte, Şova nu a reuşit să semneze în perioada mandatului său contractul pentru una dintre cele mai aşteptate autostrăzi, respectiv Comarnic - Braşov.

Premierul Victor Ponta şi Dan Şova s-au întâlnit la jumătatea lunii ianuarie, la Palatul Victoria, cu reprezentanţii asocierii Vinci - Strabag - Aktor, care a câştigat licitaţia pentru construcţia acestui tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov, prilej cu care cele două părţi au semnat un memorandum de înţelegere.

Ponta afirma atunci că autostrada Comarnic-Braşov, în lungime de 53 kilometri, va fi finalizată în 2017, la un cost estimat de 1,8 miliarde euro, iar taxa de utilizare avută în vedere va fi de 5,7 lei plus TVA, lucrările de construcţie urmând să înceapă la finalul lunii aprilie.

La sfârşitul lunii martie, ministrul Transporturilor anunţa că acordul pentru construcţia autostrăzii va fi semnat în iunie, nu în aprilie, aşa cum se anunţase iniţial, amânarea termenului fiind un lucru "eminamente pozitiv" întrucât statul a reuşit să obţină angajamentul ferm din partea BEI, BERD şi Băncii Mondiale pentru susţinerea proiectului.

CNADNR se află sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, condus de Şova înainte de venirea la Transporturi, dar este în coordonarea operaţională a Ministerului Transporturilor, a spus ministrul în martie.

Pagina de internet a instituţiei care răspunde de facto de CNADNR, denumită în prezent Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public - Privat şi Promovarea Exporturilor www.dpiis.ro , afişează de ceva vreme mesajul "Webpage Under Construction".

În perioada mai-iunie, CNADNR a lansat licitaţii pentru studii de fezabilitate necesare construcţiei a aproximativ 1.700 de kilometri de autostradă.

Totodată, CNADNR a scos la licitaţie în acest interval construcţia tronsonului Ogra - Câmpia Turzii, finalizarea lotului 2 al autostrăzii Nădlac - Arad şi al tronsonului de autostradă Suplacu de Barcău - Borş.

În aprilie, CNADNR a semnat contractele pentru proiectarea şi execuţia loturilor 3 şi 4 ale autostrăzii Sebeş - Turda, constructorii italieni şi austrieci selectaţi urmând să primească, în total, 1,1 miliarde lei (aproape 250 milioane euro), inclusiv TVA, pentru aceste proiecte.

Unul dintre cele mai controversate subiecte pe perioada mandatului lui Şova la Transporturi a fost legat de schimbările de management în cadrul companiilor subordonate.

Şova a înlocuit în intervalul mai - iunie conducerea mai multor companii din subordine, precum CFR Marfă, Aeroporturi Bucureşti sau Tarom.

Ministerul comunica la începutul lunii mai, într-un răspuns remis la solicitarea MEDIAFAX, că pe perioada mandatului lui Şova la conducerea instituţiei au fost schimbări de management la AACR, CFR SA, ISCTR, ARR, CFR Marfă şi ROMATSA.

Managementul privat la companiile de stat a fost introdus la solicitarea FMI, principiile guvernanţei corporative fiind stabilite prin OUG 109/2011.

Demiterile Consiliilor de Administraţie ale companiilor CFR Marfă, Aeroporturi Bucureşti şi Tarom au fost impuse de "chestiuni de legalitate, imperative", iar înlocuitorii sunt provizorii, a declarat acum două săptămâni ministrul Transporturilor, arătând că Ministerul Transporturilor va iniţia selecţia noilor manageri privaţi.

El a precizat că în cazul Aeroporturi Bucureşti şi CFR Marfă, AGA a respins situaţiile financiare pentru anul trecut, iar consecinţa legală a fost destituirea administratorilor. În plus, Corpul de Control al ministerului a sesizat foarte multe nereguli la cele două companii, rapoartele fiind înaintate DNA.

În cazul CFR Marfă, DNA a fost sesizată şi pentru licitaţia de transport cărbune organizată de Complexul Energetic Oltenia, unde transportatorul feroviar de stat a oferit un preţ foarte apropiat faţă de competitorii de la GFR, înscrişi în cadrul procedurii în cadrul unei asocieri.

La Tarom, CA-ul trebuia să depună planul de management în 90 de zile, potrivit prevederilor legale, lucru care nu s-a întâmplat nici în 150 de zile, a pus Şova, precizând că acesta a fost motivul înlocuirii.

Şova ceruse anterior FMI scoaterea unor entităţi din transporturi de sub management privat, întrucât au existat cazuri în care managerii nu au respectat hotărâri AGA luate în conformitate cu acordul cu Fondul, însă răspunsul finanţatorului extern a fost negativ.

Alte subiecte care aşteaptă răspuns în instanţă sunt legate atât de destinaţia hotelurilor Societăţii Feroviare de Turism (SFT), aflată în insolvenţă, Şova declarând în aprilie că se va adresa Parchetului în legătură cu soarta acestora, cât şi de scrisoarea de garanţie de 10 milioane euro emisă către Grup Feroviar Român de Raiffeisen pentru participarea la privatizarea CFR Marfă, Ministerul Transporturilor anunţând că, după ce banca a refuzat executarea scrisorii, a decis să sesize DIICOT pentru a stabili dacă instituţia este în culpă sau decizia băncii este nelegală.

În scurtul mandat la conducerea Ministerului Transporturilor, Şova a criticat în mod repetat presa, dar a fost mai activ în relaţia cu mass-media faţă de predecesorul său, utilizând în anumite momente chiar blogul personal pentru a transmite anunţuri, comentarii sau informaţii detaliate legate de anumite proiecte. În prezent, site-ul său, www.dansova.ro , nu poate fi accesat.

Şova este doctor în drept, membru PSD din 2003 şi senator din 2008. El a fost avocat, asociat al Casei "Şova şi Asociaţii".

Material realizat de Agenţia Mediafax

Distribuie Distribuie Comentarii