Cercetătorii de la UMass Amherst au avansat semnificativ în tratamentul adenocarcinomului ductal pancreatic (PDAC) cu o nouă metodă bazată pe nanoparticule. Un nou studiu detaliază modul în care nanoparticulele sunt folosite pentru a activa răspunsul imunitar și a ținti tumori, oferind astfel noi perspective în combaterea acestei forme agresive de cancer.

Adenocarcinomul ductal pancreatic (PDAC) este cea mai frecventă formă de cancer pancreatic, având o rată de supraviețuire de doar 13% la cinci ani, și reprezintă a treia cauză principală de deces prin cancer, informează un comunicat al universității.

Cercetătorii de la facultatea de medicină a universităţii Amherst din Massachusetts (UMass) au testat pe șoareci o nouă metodă de tratament pentru acest tip de cancer. Studiul, publicat miercuri în revista Science Translational Medicine , pune în evidență efectele sinergice ale unui sistem inovator de administrare a medicamentelor cu nanoparticule, destinat să activeze căile imunității și să vizeze tumorele.

Un obstacol semnificativ în tratarea cancerului pancreatic este micro-mediul din jurul tumorii, caracterizat printr-un țesut dens care inhibă formarea vaselor de sânge și blochează infiltrarea imunității.

„Livrarea medicamentelor este o provocare uriașă din cauza arhitecturii micro-mediului acestor tumori greu de tratat”, explică Prabhani Atukorale, profesor asistent de inginerie biomedicală la UMass Amherst și unul dintre autorii corespondenți ai lucrării. Ea adaugă că acest mediu blochează și activarea celulelor imunității organismului și pătrunderea lor în tumori.

Marcus Ruscetti, profesor asistent de biologie moleculară, celulară și a cancerului la UMass, subliniază: „Cancerul de pancreas, din păcate, nu răspunde la majoritatea terapiilor convenționale, cum ar fi chimioterapia sau chiar imunoterapia, care a revoluționat foarte mult terapia cancerului în ultimii 10 ani”.

Ce presupune noua metodă de tratare a cancerului pancreatic

Cercetările anterioare au arătat că medicamentele trametinib și palbociclib pot promova dezvoltarea vaselor de sânge, facilitând livrarea celulelor T și a chimioterapiei în tumori.

Noua metodă propusă implică utilizarea căii de stimulare a genelor interferonului (STING) și a căii TRL4.

„Dacă putem păcăli sistemul imunitar să creadă că există o infecție de tip viral, atunci exploatăm un răspuns imunitar antitumoral foarte robust pe care să îl aducem pentru imunoterapia tumorală”, explică prof. Atukorale.

Cercetătorii folosesc nanoparticule pentru a livra agoniști STING și TRL4, oferind astfel un avantaj în activarea sistemului imunitar. Concret, agonişti, care sunt orice substanţe chimice care pot declanşa un răspuns biologic, sunt încapsulați într-un design nou de nanoparticule pe bază de lipide.

Nanoparticulele sunt extrem de eficiente în livrarea agoniștilor în micro-mediul tumoral, rezolvând problema combinării agenților care nu se amestecă ușor. Prof. Atukorale explică: „Aceste nanoparticule asigură transportul simultan al agoniștilor în circulația sanguină și la aceeași celulă țintă”.

Folosind materiale biocompatibile pe bază de lipide, cercetătorii reușesc să împacheteze medicamentele care funcționează împreună, dar nu se amestecă, și să le direcționeze eficient către tumoră.

Rezultatele studiului sunt promițătoare: opt din nouă şoareci au prezentat necroză tumorală şi micşorarea tumorilor.

„Am avut doi șoareci care au avut răspunsuri complete, adică tumorile au dispărut complet, ceea ce este destul de promițător. Nu am mai văzut aşa ceva în acest model până acum”, spune prof. Ruscetti.

Deși tumorile au recidivat după întreruperea tratamentului, cercetătorii consideră că această metodă reprezintă un pas important în direcția găsirii unei cure pentru această afecțiune.

Cercetarea deschide calea pentru dezvoltarea de tratamente care ar putea fi aplicabile și altor tipuri de cancer, inclusiv cancerul de colon, pulmonar, hepatic și colangiocarcinomul.

„Putem adapta ratele agonistului, combinațiile de medicamente, moleculele de țintire, dar păstrând în esență aceeași platformă. Aceasta este ceea ce o va face, sperăm, translaţională, dar şi reglabilă pentru fiecare pacient, deoarece multe dintre aceste terapii împotriva cancerului trebuie să fie personalizate”, adaugă cercetătorii.