O nouă mușamalizare! Dosarul fostului angajat al MAI, infectat cu coronavirus, acuzat că a minţit în legătură cu plecarea în Israel şi a dus la închiderea Spitalului Gerota din Capitală, a fost clasat
Procurorii Parchetului General au anunţat, miercuri, clasarea dosarului privind infectarea spitalului Gerota din Capitală, în care era vizat fostul angajat al MAI depistat cu COVID, acuzat iniţial că a fost în Israel şi a minţit în legătură cu deplasarea respectivă. În urma cercetărilor, anchetatorii spun că nu s-a putut stabili dacă fostul ofiţer a fost sursa infectării unităţii sanitare și, de asemenea, că acesta nu avea obligaţia de a sta în carantină sau izolare la domiciliu la întoarcerea din Israel şi că nicio persoană dintre cele cu care a călătorit nu a fost depistată cu coronavirus.
Procurorii au stabilit totodată că fostul ofițer nu poate fi acuzat de fals în declarații și nici de zădărnicirea combaterii bolilor, pentru că formularul completat de acesta la internare era unul intern al spitalului și nu chestionarul stabilit ulterior de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență.
Fostul ofiţer MAI s-a întors în data de 26 februarie din Israel, s-a simţit rău, a mers la Spitalul “Dimitrie Gerota”, iar acolo a spus că nu a fost plecat din ţară. Cazul acestuia a dus la carantinarea primului spital din țară. Ulterior, unitatea medicală a ieşit din carantină, iar activitatea medicală a revenit la normal. El a fost externat la începutul lunii aprilie.
Comunicatul parchetului
Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus clasarea cauzei cu privire la infracțiunile de zădărnicirea combaterii bolilor (art.352 alin. 1 Cod penal) și fals în declarații ( art.326 Cod penal), fapte presupus comise de către o persoană infectată cu virusul SARS-COV-2 și internată în ziua de 5 martie 2020 la Spitalul de urgență ”Profesor doctor Dimitrie Gerota”.
Urmare probatoriului administrat nu s-a putut stabili cert, cu argumente științifice, împrejurarea în care persoana internată s-a infectat și dacă aceasta a fost sau nu sursa infectării cvasi-generalizate din Spitalul de Urgență „Profesor Doctor Dimitrie Gerota”.
În lipsa altor testări, realizate asupra altor pacienți, vizitatori, personal medical, anterior sau în perioada internării persoanei vizate, sursa „inițială” de SARS-COV-2 din Spitalul de Urgență „Profesor Doctor Dimitrie Gerota” rămâne nesigură, variantele teoretice – imposibil de înlăturat la un nivel de certitudine impus de standardul de probațiune utilizat în procesul penal – fiind nenumărate.
În perioada în care făptuitorul a călătorit în Israel, Israel și Palestina nu se aflau pe lista zonelor cu transmitere comunitară extinsă pentru care se recomanda carantinare, respectiv autoizolare la domiciliu, motiv pentru care, atât făptuitorul, soţia acestuia, cât şi ceilalţi membri ai grupului organizat cu care a călătorit nu aveau nicio obligaţie în acest sens, la întoarcerea în România din Israel.
Cercetările au stabilit că nicio persoană dintre cele care au călătorit împreună cu făptuitorul (80 de persoane) nu a fost confirmată cu virusul SARS COV-2, fapt care, alături de alte probe administrate a dus la excluderea scenariului de infectare cu coronavirus a făptuitorului în cadrul călătoriei în statul Israel.
În ceea ce privește ,,Formularul de evaluare a riscului infecțios la internare”, asumat prin semnătură de făptuitor cu ocazia internării la Spitalul de Urgență „Profesor doctor Dimitrie Gerota”, precizăm că acesta este un document intern și a fost introdus și atașat foii de observație clinică generală la inițiativa medicului epidemiolog, formularul întocmit fiind aprobat la data de 23.06.2017 în cadrul Comitetului Prevenire Infecții Asociate Asistenței Medicale, scopul principal al acestui formular fiind depistarea existenței infecțiilor.
Prin Hotărârea CNSSU nr. 3/2020 s-a introdus un chestionar pentru evaluarea riscului de îmbolnăvire cu COVID-19 la pacienţii care se prezintă UPU/CPU/Camera de Gardă, ca măsură specifică în vederea prevenirii şi combaterii răspândirii coronavirusului în cadrul spitalelor. Necompletarea conformă a unui astfel de formular, impus prin autoritatea statului, poate constitui elementul material al infracţiunii de „zădărnicirea combaterii bolilor”, ceea ce în prezenta cauză nu se aplică, pacientul asumându-şi prin semnătură un formular intern, adoptat anterior apariţiei pandemiei de Covid-19 .
Infracţiunea de „fals în declaraţii” presupune ca acţiunea făptuitorului de a declara necorespunzător adevărului să aibă ca scop producerea unei consecinţe juridice, iar potrivit legii sau împrejurărilor declaraţia în sine să servească la producerea acelei consecinţe urmărite. Cercetările efectuate nu au identificat consecințe juridice produse prin răspunsul neconform oferit de făptuitor.
