În instanțele din România apar tot mai multe solicitări ale unor persoane care cer schimbarea sexului înscris în actele de stare civilă, a prenumelui și a codului numeric personal, astfel încât să nu existe vreun indiciu care să trădeze înlocuirea acestor date.

Este și cazul unei persoane din Brăila, care deși s-a născut femeie a susținut în cererea sa, adresată Judecătoriei Sectorului 6 București, că se identifică „puternic și persistent” cu sexul masculin, sentimente și manifestări care au apărut în perioada copilăriei și s-au menținut până în prezent.

Femeia a fost diagnosticată cu disforie de gen sau tulburare de identitate sexuală , identitatea sa necorespunzând cu sexul atribuit la naștere. În plus, a urmat mai multe tratamente pentru a deveni bărbat, trecând și printr-o intervenție de îndepărtare a sânilor.

„A fost evaluat de mai multe ori psihologic și psihiatric în ultimii ani, primind mai multe diagnostice care au evidențiat că se identifică în mod profund cu sexul masculin, începând apoi tratament hormonal cu testosteron, pe care îl urmează și în prezent, care a dus la îngroșarea vocii și stoparea ciclului menstrual, dar și la o ușoară creștere a pilozității corporale”, după cum se arată în dosar.

În urma acestor schimbări, aspectul său este total diferit de cel menționat în acte.

Cererea brăilencei este motivată și de faptul că „actele de stare civilă trebuie să reflecte realitatea, întrucât în foarte multe situații a fost discriminat pentru că aspectul său exterior nu corespunde cu datele din actele sale de identitate”.

Instanța a ținut cont de hotărârea CEDO

Pe 21 februarie 2024, Judecătoria Sectorului 6 a încuviințat schimbarea menţiunii privind sexul înscris în actele de stare civilă, din sexul feminin în sexul masculin și eliberarea unui nou certificat de naştere care să ateste acest lucru.

În România era prevăzut ca modificarea actelor de stare civilă să se facă, ca pas obligatoriu, abia după realizarea intervenției chirurgicale asupra organelor genitale.

Dar în 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că România se face vinovată de încălcarea dreptului la viaţa privată pentru că, în cazul a două persoane transgender, a refuzat să le acorde noua identitate de gen în absenţa unor dovezi că ar fi procedat la operaţia de schimbare de sex, deşi nu există cadru legal pentru această cerinţă.

Curtea a statuat că „a existat o încălcare a articolului 8 din CEDO din cauza absenței unei proceduri clare și previzibile pentru recunoașterea legală a identității de gen care să permită schimbarea sexului și, prin urmare, a numelui și codului numeric personal, în documente oficiale, într-un mod rapid, transparent și accesibil; - refuzul autorităților naționale de a recunoaște identitatea masculină a solicitanților pentru lipsa operației de schimbare a sexului a dus la ruperea echilibrului echitabil pe care statul trebuie să îl mențină între interesul general și interesele solicitanților”.

Decizia judecătoriei

Ținând cont de aceste prevederi, Judecătoria Sectorului 6 București a admis cererea de chemare în judecată și a dispus schimbarea menţiunii privind sexul înscris în actele de stare civilă.

„Dispune obligarea pârâtului Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Brăila la efectuarea menţiunilor necesare în registrul de stare civilă astfel încât prenumele reclamantului să fie …, codul numeric personal să fie unul aparţinând sexului masculin, iar sexul să fie masculin. Dispune obligarea pârâtului Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Brăila să elibereze reclamantului un nou certificat de naştere care să certifice sexul masculin, prenumele … şi codul numeric personal aferent sexului masculin, fără a exista vreun indiciu care să trădeze schimbarea menţiunilor intervenite privind sexul, prenumele şi codul numeric personal ale reclamantului”, se arată în hotărârea judecătoriei.

Decizia instanței nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel.

Un psiholog atrage atenția: „Nu toate trendurile sunt în realitate cool”

Despre această situație, cunoscutul psiholog Radu Leca afirmă: „Modernismul mondial nu are limită. Și atunci un act care să dovedească învingerea sistemului, generează bucurie”.

De asemenea, psihologul atrage atenția față de persoanele care susțin că sunt gay, fără a fi așa, și a schimbărilor care se produc în jurul lor.

„Orientarea sexuală? Este modern și cool să afirmi că ești gay. Oamenii în mediul online devin brusc drăguți cu tine. Haterii sunt chiar simpatici când vine vorba de recunoșterea ta că ești gay. Sunt două întrebări care apar din accesarea acestui trend: «Cum iîi poti păstra integritatea psiho-emoțională, post recunoaștere oficială că ești gay, tu nefiind gay?» și «Care sunt avantajele sociale clare care apar din recunoașterea publică a apartenenței LGBTQ+?»“, ridică problema Leca.

Psihologul arată că această capcană este gravă în primul rând pentru cel care a construiește. „Psihologic, transformările unei persoane ce nu are înclinații LGBTQ+, dar care afirmă că are, sunt nenumărate, iar tulburările afective apar cu putere. Anxietatea și depresia distrug încrederea în sine, iar schimbările de atitudine socială a prietenilor vechi si noi determină apariția dependenței de noua imagine falsă. Nu toate trendurile sunt în realitate cool”, conchide Radu Leca.