Delegația a plecat repede, fără să reușească să se întâlnească cu președintele sechestrat sau cu liderul puciștilor. Junta militară a revocat acordurile militare cu Franța.

O misiune diplomatică vest-africană s-a deplasat în Niger pentru a încerca eliberarea și reinstaurarea în funcție a președintelui țării, Mohamed Bazoum, după ce în această țară a avut loc o lovitură de stat, crescând acum riscul unei intervenții militare din partea mai multor state africane.

Delegația, care a zburat către capitala Nigerienă, Niamey, a plecat joi, mai devreme decât era planificat, fără să se fi întâlnit cu Bazoum sau cu liderul puciștilor, generalul Abdourahamane Tchiani, potrivit The Guardian .

Delegația, trimisă de Comunitatea Economică a Statelor Africii de Vest (Ecowas), a plecat repede din Niger, chiar dacă termenul limită al statelor africane dat juntei militare pentru repunerea lui Bazoum în funcția de președinte va expira duminică.

Misiunea a fost condusă de fostul șef al statului nigerian, generalul Abdulsalami Abubakar. Un al doilea grup, condus de diplomatul nigerian Babagana Kingibe, a mers să discute cu liderii Libiei și Algeriei , statele vecine cu Nigerul. Șefii militari regionali s-au întâlnit în capitala Nigeriei, Abuja, pentru a discuta despre posibilitatea unei intervenții militare .

Criza care a escaladat rapid a dus la rechemarea de către Niger a ambasadorilor săi din Franța, SUA, Nigeria și Togo, pe fondul unor rapoarte neconfirmate din presa nigeriană, potrivit cărora Nigerul se pregătea să-i expulze pe ambasadorii acelor țări.

Întrucât termenul limită al Ecowas pentru restabilirea ordinii constituționale și reinstaurarea președintelui Bazoum în funcție urmează să expire duminică, liderii puciului din Niger par să se fi pus pe un curs de coliziune cu foștii susținători occidentali ai țării și cu Ecowas, deoarece au provocat un val de reacții antioccidentale pentru a se menține la putere.

Junta a revocat acordurile militare cu Franța

Joi seara, junta militară a revocat cinci acorduri de cooperare militară cu Franța, care are dislocați între 1.000 și 1.500 de militari în Niger pentru a ajuta la lupta împotriva grupărilor insurgente islamiste.

Decizia privind revocarea acordurilor cu Franța, datând între 1977 și 2020, a fost citită joi seara la televiziunea națională de reprezentantul juntei, colonelul Amadou Abdramane. El a spus că o notificare diplomatică va fi trimisă Franței în acest sens.

Nigerul a suspendat, de asemenea, emisiunile posturilor internaționale de știri finanțate de statul francez France 24 și RFI.

Răspunzând anunțului, Franța a respins vineri decizia juntei din Niger de a renunța la pactele militare bilaterale, declarând că doar conducerea „legitimă” a țării din Africa de Vest este îndreptățită să facă acest lucru.

„Cadrul legal al acordului de apărare al Franței cu Nigerul se bazează pe acorduri care au fost semnate cu autoritățile legitime din Niger”, a spus ministerul de externe francez, după ce junta de la Niamey a declarat că renunță la acordurile de cooperare militară cu Parisul.

Totuși, „a luat act” de declarația juntei privind cooperarea militară, a spus. Ofițerii din spatele loviturii de stat au spus că vor rezista oricărei intervenții militare străine.

„Orice agresiune sau tentativă de agresiune împotriva statului Niger va primi un răspuns imediat și neanunțat din partea forțelor de apărare și securitate din Niger asupra unuia dintre membrii [blocului]”, a spus unul dintre puciști într-o declarație citită la televiziunea națională.

Aceasta a vorbit și de o excepție, fiind vorba de Burkina Faso și Mali, țări vecine care au căzut și ele victime ale unor lovituri de stat militare în ultimii ani. Juntele acestor țări au spus că orice intervenție militară în Niger ar echivala cu o „declarație de război”.

Bazoum, care a fost sechestrat de puciști împreună cu familia de când a fost înlăturat de la putere, a declarat joi că, dacă puciul va avea succes, „va avea consecințe devastatoare pentru țara noastră, regiunea noastră și întreaga lume”.

Președintele Bazoum: „Întreaga regiune Sahel ar putea cădea sub influența Rusiei”

Într-o rubrică din Washington Post – prima sa declarație de la sechestrare– Bazoum, în vârstă de 63 de ani, a cerut „guvernului SUA și întregii comunități internaționale să ne ajute să ne restabilim ordinea constituțională”.

În Niger, joi, mii de oameni au susținut lovitura de stat organizată de puciști la aniversarea independenței țării, pe 3 august 1960, unii fluturând steaguri rusești gigantice și scandând lozinci anti-franceze. Reacțiile antifranceze din regiune sunt în creștere, în timp ce activitatea rusă, adesea prin intermediul grupului de mercenari Wagner, a crescut.

Bazoum a spus că vecinii Nigerului au dat credit din ce în ce mai mult „mercenarilor ruși criminali, cum ar fi grupul Wagner, în detrimentul drepturilor și demnității poporului lor”.

„Întreaga regiune Sahel”, a spus el, „ ar putea cădea sub influența Rusiei prin intermediul grupului Wagner, al cărui terorism brutal a fost pe deplin afișat în Ucraina”.

Nigerul a avut un rol cheie în strategiile occidentale de combatere a unei insurgențe jihadiste care a afectat Sahelul din 2012, Franța și SUA staționând aproximativ 1.500 și, respectiv, 1.000 de soldați în această țară.

Franța a evacuat 1.079 de persoane din Niger, mai mult de jumătate dintre aceștia cetățeni francezi, de la lovitura de stat. Departamentul de Stat al SUA a declarat că a închiriat un avion pentru a evacua personalul neesențial și cetățenii americani care doresc să părăsească țara.

Bazoum a fost sărbătorit în 2021, după câștigarea alegerilor care au dus la prima tranziție pașnică a puterii din Niger.