Demnitarul a adăugat că proiectul asigura creșterea capacității și competitivității economice: La Plopeni, a fost testat un produs de importanță strategică și cu un potențial de piață ridicat. La momentul actual, munițiile termobarice sunt produse de un număr restrâns de producători mondiali, iar cele din configurația propusă a se vor realiza în cadrul proiectului <<perforant-termobarică>> neaflându-se la această dată, în fabricaţie de serie sau pe lista de export a celor mai mari producători de armament din lume.
Potrivit Guvernului României, Uzina Mecanică Plopeni are atribuit de la Ministerul Economiei, de la bugetul de stat, pentru anul 2022, peste 6,5 milioane de lei, bani ce urmează să fie investiți pentru asimilarea și fabricarea unei game diversificate de muniție de artilerie, în scopul satisfacerii necesităților forțelor Sistemului Național de Apărare și ale beneficiarilor externi.
Lovitura termobarică dintr-un AG-9 are capacitatea de a perfora ținte de beton, cărămidă sau ținte blindate
Pluton AG-9 gata pentru tragere, în timpul unor exerciții militare desfășurate de Armata României în 2005. Sursă foto: MApN
“Avem astăzi o dovadă clară că astfel de proiecte pot fi implementate de companii româneşti. De aceea este important să existe cooperare între industria de apărare românească și MApN. Scopul industriei de apărare românești este să asigure un procent consistent din necesarul de înzestrare al Armatei Române, dar şi să producă pentru beneficiarii externi”, a declarat ministrul Florin Spătaru.
Ministrul Economiei a efectuat în perioada 28-29 aprilie 2022 o vizită de lucru în județul Prahova, unde a vizitat o serie de obiective aflate în portofoliul instituției, respectiv Salina Slănic Prahova, gestionată de Societatea Națională a Sării, precum și două dintre obiective din industria de apărare, respectiv Electromecanica Ploiești și Uzina Mecanică Plopeni.
Lovitura perforant-termobarică pentru aruncătorul de grenade AG-9 este o muniție cu efect combinat de schije și suflu, având capacitatea de a perfora ținte de beton, cărămidă, valuri de pământ și ținte blindate. Muniția a fost dezvoltată în 2019, la nivel model experimental, in cadrul Agenției de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare din cadrul MApN, fiind ulterior preluată în fabricație în industria de apărare, pe baza unui proiect de transfer tehnologic finanțat de către UEFISCDI și ROMARM SA.
