„În drum spre cea mai veche biserică ortodoxă din piatră” este titlul unuia dintre cele mai recente vloguri de turism realizate de Micaela Gomez, o argentiniancă stabilită în România. Tânăra își filmează excursiile și postează clipurile pe contul de Youtube „Donde nos despertamos hoy?” („Unde ne-am trezit astăzi?”), creat pentru a promova țara de adopție printre vorbitorii de spaniolă.

Filmulețul dedicat obiectivului turistic din zona Așezărilor Rupestre are aproape 16 minute și surprinde, în prima parte, călătoria cu autoturismul condus de soțul Micaelei Gomez, un tânăr din Prahova. Cei doi parcurg un traseu dinspre Ploiești către Chiojdu, prilej pentru cei doi călători să observe palatele romilor din Calvini, cu lei și cai la streașină și pe stâlpii gardurilor.

Postarea a adunat în câteva zile peste 2.400 de vizualizări, foarte multe din afara granițelor țării. Capitolul dedicat Bisericii rupestre de la Aluniș începe la minutul 9:18 .

„Tocmai am ajuns la destinația noastră. Locul se numește Aluniș. (...) Suntem pe cale să vizităm unul dintre cele mai vechi locuri de cult ortodox din întreaga Românie, care datează din anul 1274. Acesta este unul dintre cele mai mistice locuri din România. De ce? Pentru că în acest loc există o peșteră foarte spirituală, o peșteră foarte veche”, sunt cuvintele cu care Micaela Gomez (foto jos) își începe prezentarea.

Vloggerița prezintă atât cimitirul, biserica albastră, din lemn, și intrările în lăcașuri, cât și interioarele ansamblului rupestru de la Aluniș.

„Am pielea de găină aici, simt o energie aparte. Uitați acea piatră pe sub care se trece aplecat. Vreau să vă arăt un detaliu de pe perete; toți pereții sunt acoperiți cu simboluri, zgârieturi, desene. Este incredibil! (...) Această biserică știți câți ani are? Cât de veche este? Are 700 de ani. Acum înțelegeți de ce este un loc mistic, spiritual și minunat”, sunt câteva dintre aprecierile făcute de autoarea filmării.

Micaela Gomez este o argentiniancă stabilită în Ploiești, după căsătoria cu un român. Pe contul de Youtube „Donde nos despertamos hoy?” (Unde ne-am trezit astăzi?) a publicat peste 400 de clipuri video, cele mai multe dintre ele realizate în timpul călătoriilor în România. Nu de puține ori, Micaela Gomez a avut intervenții în direct la televiziuni din Argentina, făcute din Brașov, Sibiu sau Ploiești, în care a vorbit la superlativ despre țara sa adopție.

Vloggerița din Argentina a strâns câteva mii de urmăritori, mulți latino-americani, însă și români cuceriți de misiunea pe care și-a asumat-o tânăra stabilită de trei ani în țara noastră.

„Mica, esti o adevărată bijuterie a țării noastre care vezi lucrurile din punct de vedere pozitiv, ceea ce noi mulți români nu o facem, din păcate! Mulțumesc pentru o așa promovare a peisajului nostru divers!”, este mesajul scris de Anamaria Suciu la una dintre postările argentiniencei.

Despre Biserica de la Aluniș

Biserica din Aluniş, care funcţionează de peste 700 de ani, este una dintre puţinele lăcaşuri săpate în piatră în care încă se mai ţin slujbe. O legendă spune că biserica a fost săpată într-un masiv stâncos de către doi ciobani, Vlad şi Simion, pe la anii 1274, 1275.

Lăcaşul a fost atestat documentar la anul 1351 şi a fost schit de călugari pâna în 1871, când a devenit biserica satului Aluniş. Aceasta a avut şi are hramul "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul".

Între anii 1840 şi 1850, s-a construit pridvorul de lemn la intrarea în biserică. Acesta se află în exteriorul stâncii şi este perpendicular pe biserica săpată în piatră.

Naosul şi altarul sunt săpate în stâncă, cu tavan boltit, despărţite de doi pilaştri. Pe unul scrie cu chirilice "Ma(teio) leat 7056" (1548). Pe peretele nordic al altarului se află altă inscripţie, în paleoslavă, din care se disting doar numele ctitorilor legendari Simion şi Vlad, precum şi al ieromonahului Daniil.

Biserica are formă de navă, cu tavan boltit. Absida altarului este mică, prevazută cu Sfânta Masă, Proscomidiar, firide pentru vase cultice, precum şi cu fereastră. Naosul are de asemenea fereastră, pentru iluminarea stranei cântăreţului şi pentru aerisire.

În anul 1870, s-a pus o catapeteasmă din lemn de stejar, cu icoane din tablă de zinc, de către ieromonahul Eftimie Ciolăneanu. Pridvorul-pronaos este împodobit cu picturi, tot pe tablă de zinc.

Biserica face parte dintr-un complex care este format din biserică, două chilii săpate în stâncă şi încă cinci nedatabile, din care trei neterminate, una astupată cu bolovani şi alta pe culme, pentru străjuire. După anul 1871, lăcaşul creştin a devenit biserică parohială, aşa cum este şi în prezent.