O informație care dă de gândit despre zimbrii din România...
O turmă de 170 de zimbri reintroduși în munții Țarcu din România ar putea contribui la absorbția emisiilor de CO2 echivalente cu cele provenite de la aproape 2 milioane de mașini prezente pe șosele timp de un an, potrivit unei cercetări, demonstrând modul în care animalele contribuie la atenuarea celor mai grave efecte ale crizei climatice, scrie The Guardian .
Zimbrul european a dispărut din România în urmă cu mai bine de 200 de ani, dar Rewilding Europe și WWF România au reintrodus specia în sudul Carpaților în 2014. De atunci, numărul zimbrilor din munții Țarcu a ajuns la peste 170, una dintre cele mai mari populații de zimbri în libertate din Europa. Peisajul deține un potențial de 350-450 de zimbri.
Cea mai recentă cercetare, care nu a fost supusă evaluării colegiale, a folosit un nou model dezvoltat de oamenii de știință de la Școala de Mediu din Yale și finanțat de Global Rewilding Alliance. Acesta calculează cantitatea suplimentară de CO2 atmosferic pe care speciile de animale sălbatice contribuie la captarea și absorbția în soluri prin interacțiunile lor în cadrul ecosistemelor.
S-a constatat că turma de zimbri europeni care pășunează pe o suprafață de aproape 50 de kilometri pătrați de pajiști din munții Țarcu, ar putea capta 2 milioane de tone de carbon în plus pe an. Aceasta înseamnă de aproape 9,8 ori mai mult decât în lipsa zimbrilor – deși autorii raportului au remarcat că cifra de 9,8 ar putea fi cu până la 55% mai mare sau mai mică, având în vedere incertitudinea din jurul estimării medii. Această cifră corespunde emisiilor anuale de CO2 de la 1,88 milioane de mașini pe benzină din SUA.
Prof. Oswald Schmitz de la Școala de Mediu Yale din Connecticut, SUA, care a fost autorul principal al raportului, a declarat: „Zimbrii influențează ecosistemele de pășuni și păduri prin pășunatul uniform al pajiștilor, reciclarea nutrienților pentru a fertiliza solul și toate viețuitoarele sale, dispersarea semințelor pentru a îmbogăți ecosistemul și compactarea solului pentru a împiedica eliberarea carbonului absorbit. Aceste creaturi au evoluat timp de milioane de ani împreună cu ecosistemele de pășuni și păduri, iar eliminarea lor, în special acolo unde pășunile au fost arate, a dus la eliberarea unor cantități uriașe de carbon. Restaurarea acestor ecosisteme poate readuce echilibrul, iar zimbrii „reîmblânziți” sunt unii dintre eroii climatici care pot contribui la realizarea acestui lucru.”
Alexander Lees, lector în domeniul biodiversității la Universitatea Metropolitană din Manchester, care nu a fost implicat în acest studiu, a declarat că acesta „reprezintă un argument convingător în favoarea reintroducerii zimbrului european ca soluție climatică bazată pe natură – o soluție cu beneficii majore pentru conservarea biodiversității”.
Lees a spus că mai multe cercetări pe teren ar ajuta la validarea modelelor și la înțelegerea perioadei de timp necesare pentru ca beneficiile aduse de zimbru să se acumuleze, adăugând: „Acest studiu întărește consensul emergent conform căruia mamiferele mari au un rol foarte important în ciclul carbonului. Eforturile de reîmblânzire, inclusiv, acolo unde este cazul, reintroducerea, reprezintă instrumente cheie în abordarea crizelor interconectate ale biodiversității și ale climei.”
Specie-cheie, zimbri joacă un rol important în ecosisteme – pășunatul și plimbările lor ajută la menținerea unui peisaj biodivers de păduri, tufișuri, pășuni și microhabitate. În Munții Țarcu, revenirea lor a inspirat, de asemenea, turismul bazat pe natură și afaceri în jurul rewilding-ului. Schmitz a remarcat că pajiștile din Carpați au condiții specifice de sol și climă, astfel încât efectul zimbrului european nu poate fi neapărat extrapolat la nivel internațional – preeriile americane, de exemplu, au o productivitate mult mai scăzută.
„Această cercetare deschide o serie întreagă de noi opțiuni pentru factorii de decizie în materie de politici climatice din întreaga lume”, a declarat Magnus Sylvén, directorul de practică în domeniul politicilor științifice la Global Rewilding Alliance. „Până acum, protecția și restaurarea naturii au fost tratate în mare parte ca o altă provocare și un alt cost cu care trebuie să ne confruntăm alături de urgența climatică. Această cercetare arată că putem aborda ambele provocări: putem readuce natura prin rewilding, iar acest lucru va absorbi cantități mari de carbon, contribuind la stabilizarea climei globale.”
Raportul privind zimbrul european din România este „primul de acest fel”, a declarat Sylvén, adăugând că modelul a oferit „un instrument foarte puternic la îndemână pentru a da direcții pentru reintroducerea animalelor sălbatice”.
Schmitz a declarat că echipa a analizat în detaliu nouă specii, inclusiv elefanți din pădurile tropicale, boi moscați și vidre de mare, și a început să investigheze și altele. El a adăugat: „Multe dintre acestea se arată la fel de promițătoare ca și acești zimbri, dublând adesea capacitatea unui ecosistem de a absorbi și stoca carbon, și uneori chiar mai mult. Aceasta este într-adevăr o opțiune politică cu un potențial uriaș.”
