Ucraina și Rusia se află în al treilea an de război, însă acum se vorbește tot mai mult despre negocieri. Expertă în securitate la Washington, Iulia Joja avertizează că rușii ar fi tentați să încalce orice tratat și propune o soluție prin care Moscova ar fi constrânsă să nu mai atace niciodată.

Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, iar pacea nu pare prea apropiată, chiar dacă în ultimul timp se vorbește mult despre negocieri între cele două tabere. Există însă temerea că Rusia nu ar respecta un acord de încetare a focului sau o pace și ar relua asaltul cu și mai multă înverșunare, iar mulți analiști militari și politologi cred aceste lucru.

Cine mai are încredere în Rusia?

Expert în Securitate Europeană și Studii Europene la Universitatea George Washington şi Universitatea Georgetown, ambele în SUA, Iulia Joja consideră că rușii vor încălca orice pace sau armistițiu, așa cum au făcut-o de multe ori în istorie. În opinia sa, există o singură cale ca rușii să fie descurajați să mai atace Ucraina și să respecte un eventual tratat.

„Se spune că toate războaiele trebuie să se încheie printr-un tratat de pace. Nu-i adevărat, iar istoricii pot să confirme acest lucru. Dincolo de asta, rămâne o problemă fundamentală. Aceea că Rusia, atât în raport cu statele europene, cât și în raport cu Statele Unite, a încălcat orice fel de tratate și înțelegeri. Și asta din totdeauna, de pe vremea Uniunii Sovietice, ba chiar în timpul Imperiului Țarist. Și atunci obligăm Ucraina să facă un compromis? E un compromis pe care probabil că ei se pregătesc să-l facă, dar fără să avem vreo garanție ce va urma”, explică experta.

O soluție luată în calcule de mulți ar fi ca Ucraina și Rusia să încheie un tratat, fie un armistițiu, chiar dacă va pierde anumite teritorii. Totul cu condiția ca aliații Kievului să se asigure că Moscova își va respecta cuvântul dat. În acest caz, singura soluție care ar garanta acest lucru ar fi ca Ucraina să fie admisă în NATO.

„Noi, ca mediatori, ar trebui să oferim garanții solide de securitate Ucrainei. Cumva e o situație pardoxală, să încheie pace cu cineva care nu-și respectă înțelegerile, o situație pe care vedem că se tot insistă din partea anumitor părți ale cancelariilor occidentale. S-ar putea să se ajungă la această variantă. Însă mă depășește cum avem de gând să putem garanta acest lucru”, mai spune ea.

Scenariul german, o posibilă soluție

Iulia Joja vorbește de un precedent și dă exemplul fostei Germanii de Vest, care s-a alăturat NATO încă din 1955. Atunci, printr-un compromis, articolul 5 s-a referit doar la teritoriul fostei Republici Federale Germania, dar nu şi la cel al Germaniei de Est, fosta Republică Democrată. Până în 1990, fosta Republică Democrată Germană s-a aflat sub influența fostei URSS.

„Scenariul pe care l-aș vedea și care ar descuraja Rusia, scenariul pentru care am militat eu încă de anul trecut și nu numai eu, pornește de la o idee lansată de Rasmussen, fostul secretar general NATO, idee care acum a fost preluată și de Stoltenberg actualul încă, în curând fostul secretar general NATO. Și modelul este unul clasic pornind de la exemplul Germaniei, în timpul Războiului Rece, care niciodată nu a recunoscut pierderea teritoriilor ocupate de sovietici și care au înființat fosta RD Germană. Să ne amintim că Germania a fost împărțită în 4 – o parte SUA, una Marii Britanii, alta Franței și alta URSS, dar s-a integrat pe trei sferturi în NATO ca RF Germania. Ulterior, când timpurile au permis-o, și-a recuperat teritoriile”, mai spune Iulia Joja.

Și în acest caz, la fel ca în cazul reunificării Germaniei, aliații ar trebui să urmărească acest lucru, dar să fie conștienți că Rusia nu va face degrabă gesturi prin care să redea teritoriile ocupate.

„Ne amintim că Germania a reușit să-și recupereze sfertul ocupat de ruși. Însă faptul pe care îl uităm dacă nu suntem istorici este că recuperarea teritoriului nu a fost mulțumită rușilor, ci mulțumită americanilor. De fapt, americanii au fost cei care au insistat în ciuda faptului că francezii și britanici erau extrem de reținuți la această idee. Europenilor li se părea o nebunie. Poate că ar trebui aici, ca mică notă să învățăm din lecțiile istoriei”, adaugă Iulia Joja.

Nevoia de fermitate în raport cu Rusia lui Putin

Până atunci, SUA, dar și statele europene ar trebui să se simtă obligate , spune ea, să ajute Ucraina oricât va fi nevoie. În schimb, mai spune Iulia Joja, există temeri serioase că aliații ar fi dispuși să susțină până la capăt Kievul.

De altfel, deși există numeroase voci care susțin că Ucraina ar trebui primită cât mai repede în NATO, regulamentul Alianței este foarte clar în acest sens. Una dintre condițiile esențiale ca un stat să fie acceptat în NATO ar fi ca acesta să nu se afle în război și să aibă încheiate tratate de pace cu toți vecinii.

„Mă tem este că foarte mulți din Occident vor să pună pe masă viitorul Ucrainei în afara NATO și atunci totul este în zadar. Pentru că noi nu numai că vrem ca Ucraina să-și recupereze cea mai mare parte a teritoriului, ci și să fie în siguranță și să se evite războiul. Și asta nu doar prin articolul 5. Acceptarea Ucrainei în NATO ar aduce o serie de beneficii aliaților. Armata ucrainană este de departe acum cea mai antrenată și are cea mai mare experiență, ceea ce ar face alianța și mai puternică. Iar din punct de vedera strategic, Ucraina în NATO ar fi ceva deosebit”, încheie Iulia Joja.

Cine e Iula Joja

Iulia Joja predă Securitate Europeană şi Studii Europene la nivel de licenţă la Universitatea George Washington şi, la nivel master, la Universitatea Georgetown - ambele din Washington. De asemenea, Joja predă Studii şi Securitate în Europa de Vest la Institutului Diplomatic al SUA (Foreign Service Institute), care pregăteşte diplomaţii americani care urmează să activeze în Europa. În plus, experta lucrează şi coordonează Frontier Europe Initiative (Iniţiativa pentru Frontiera Europei), singurul program de la Washington DC dedicat securităţii în regiunea Mării Negre.