Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină anunță că o echipă de cercetători români și-a câștigat un loc în Cartea Recordurilor pentru descoperirea proporțiilor imense ale celui mai mare lac din istoria planetei Pământ, Paratetis, anunță Agenția de presă Rador.
Cartea Recordurilor a publicat un articol online dedicat celui mai mare lac care a existat vreodată și l-a inclus în edițiile tipărite, în peste 40 de limbi, anunță Institutul GeoEcoMar într-o postare pe internet.
Echipa condusă de Dan Palcu, formată din cercetători din cadrul Institutului și de la Universitatea București, a demonstrat științific faptul că acum aproximativ 11 milioane de ani, de la est de Munții Alpi și până pe teritoriul de astăzi al Kazahstanului se întindea un corp de apă care a ajuns să acopere 2,8 milioane km² cu un volum care era de peste zece ori mai mare decât cele cumulate ale tuturor lacurilor cu apă dulce și sărată care există astăzi în lume. Lacul denumit Paratetis a acoperit și o mare parte din teritoriul României și a lăsat în urmă mărturii spectaculoase precum nisipurile cu trovanţi din sub Carpații Buzăului și Oltenia de sub munte, calcarele din zona Istrița sau falezele roșiatice din Dobrogea de Sud. Rezultatele studiului echipei de cercetători au fost publicate în iunie 2021.
“Pentru mult timp, s-a crezut că aici a fost o mare preistorică, Marea Sarmatică. Acum avem dovezi clare că pentru aproximativ cinci milioane de ani, această mare a devenit un lac – izolat de ocean și plin de animale nemaiîntâlnite în alte locuri de pe glob. Lacul a acoperit mare parte din teritoriul României, în afară de zonele de muntoase, și a lăsat în urmă mărturii spectaculoase, precum nisipurile cu trovanți din Subcarpații Buzăului și Oltenia de sub munte, calcarele din zona Istrița care acum 10 milioane de ani erau plaje tropicale, și falezele roșiatice din Dobrogea de Sud, unde ciclurile de umplere si desecare ale lacului se reflectă în alternanțele albicios-roșiatice ale rocilor”, transmite Dan Palcu.
Mega-lacul Paratethys a fost caracterizat de o faună locală unică. Dan Palcu și colegii săi au dezvăluit istoria tumultoasă a Paratethys, marcată de multiple crize hidrologice și perioade de uscare. În timpul celei mai severe crize, mega-lacul a pierdut mai mult de două treimi din suprafață și o treime din volum, nivelul apei scăzând cu până la 250 de metri. Acest lucru a avut un impact devastator pentru faună și multe specii au dispărut, inclusiv Cetotherium riabinini – cea mai mică balenă găsită.
Pentru a desluși istoria megalacului, cercetătorii au folosit o tehnică numită magnetostratigrafie – folosind înregistrarea inversărilor de polaritate ale câmpului magnetic terestru din roci ca instrument de datare. Pentru a determina dimensiunea și volumul megalacului Paratethys, cercetătorii au recurs la reconstrucții paleogeografice digitale.