Aspirina este unul dintre cele mai frecvent utilizate medicamente din SUA. Studiile arată că mai mult de 40% dintre adulții cu vârsta de 60 de ani sau mai mult iau zilnic o aspirină pentru a preveni formarea unor cheaguri de sânge periculoase care ar putea duce la un atac de cord sau un accident vascular cerebral.

Aspirina este un medicament frecvent utilizat

Cu toate acestea, în ultimii ani, experții au renunțat la utilizarea generalizată a terapiei cu aspirină pentru toți adulții în vârstă, după ce studiile au arătat că aceasta implică un risc crescut de sângerare majoră care, cel mai probabil, depășește orice beneficiu în prevenirea primelor atacuri de cord sau accidente vasculare cerebrale, potrivit edition.cnn.com.

Cu toate acestea, este încă recomandată în unele cazuri pentru persoanele care au avut un atac de cord sau un accident vascular cerebral, pentru a preveni un altul.

Deoarece aspirina poate contribui la pericolul unor hemoragii mari, cum ar fi anevrismele, cercetătorii au vrut să afle dacă aceasta ar putea fi, de asemenea, un factor în cazul unor pierderi de sânge mai subtile: cele care pot duce la anemie sau la reducerea oxigenului din sânge.

Anemia este o altă mare problemă la vârstnici, deși poate subapreciată în comparație cu atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale. Studiile arată că 30% dintre adulții de 75 de ani și peste din întreaga lume sunt anemici, iar anemia este în general legată de o stare de sănătate mai proastă - inclusiv oboseală, probleme de memorie și de gândire, depresie și un risc crescut de deces.

Un studiu publicat luni în Annals of Internal Medicine a urmărit mai mult de 18.000 de adulți care aveau 65 de ani și peste din SUA și Australia. Jumătate au luat 100 de miligrame de aspirină pe zi - o doză mică - în timp ce cealaltă jumătate a luat o pastilă fictivă. Cercetătorii i-au urmărit timp de aproximativ cinci ani. Participanții la studiu au avut vizite anuale la medic și teste de sânge pentru hemoglobină și feritină, o proteină din celulele sanguine care stochează fierul.

Ei au observat o diferență mică, dar clară. Adulții care au luat aspirină au avut cu 20% mai multe șanse de a fi anemici decât cei care nu au luat-o. Pe baza rezultatelor lor, cercetătorii au estimat că 24% dintre vârstnicii din grupul aspirinei zilnice vor dezvolta anemie în decurs de cinci ani, comparativ cu 20% dintre cei din grupul placebo.

De asemenea, cei care au urmat un regim cu aspirină au avut niveluri ușor mai scăzute de hemoglobulină și feritină, care ajută celulele sanguine să transporte oxigenul.

Diferența a rămas chiar și atunci când cercetătorii și-au ajustat datele pentru a ține cont de cancer și de evenimentele de sângerare majoră din timpul studiului, precum și de alte diferențe între participanți, cum ar fi vârsta, sexul, diabetul, bolile renale și utilizarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, sau AINS.

Studiul nu a analizat modul în care aspirina poate contribui la anemie, dar autorii au o idee despre cum s-ar putea întâmpla acest lucru. Aspirina îngreunează coagularea sângelui, deoarece împiedică plachetele să se lipească între ele. De asemenea, blochează o enzimă numită Cox-1, care este importantă pentru menținerea mucoasei stomacului și a intestinelor. Cu această barieră protectoare deteriorată, este mai ușor ca, în timp, cantități mici de sânge să se scurgă din intestin, provocând în cele din urmă anemie.

Cercetătorii au scris că, deoarece au observat acest efect în mai multe grupuri diferite, indiferent de starea lor de sănătate de bază, este probabil să fie o preocupare mai mare pentru persoanele care au alte riscuri de anemie, cum ar fi bolile inflamatorii precum artrita sau insuficiența renală cronică.

Ei spun că medicii ar trebui să ia în considerare o monitorizare mai atentă a nivelului hemoglobinei pacienților lor dacă aceștia au mai mulți factori de risc, inclusiv utilizarea aspirinei.