Foarte mulți ziariști europeni sunt supuși la intimidări, sub forma violențelor psihologice sau fizice, a hărțuirii informatice sau a urmăririi în justiție, iar mare parte dintre acești ziariști se autocenzurează de teama acestor presiuni, acuză Consiliul Europei, într-un raport făcut public joi, citat de AFP.

Pe parcursul ultimilor trei ani, 40% dintre ziariștii intervievați pentru realizarea raportului afirmă că au suferit intervenții nejustificate în munca lor și că acestea au fost suficient de grave pentru a avea impact asupra vieții lor private.

Pe primul loc între aceste presiuni se află violențele psihologice, reclamate de 69% dintre cei intervievați, urmate de hărțuirea online (35%). Intimidarea de către poliție i-a afectat 35% dintre jurnaliștii participanți la raport, iar 13% au declarat că au fost hărțuiți sexual.

În același timp, 23% dintre ziariștii chestionați s-au confruntat cu arestări, anchete, amenințări cu urmăriri judiciare sau urmăriri judiciare.

În cea mai mare parte, legile invocate pentru astfel de urmăriri sunt cele împotriva defăimării, în schimb în Turcia ziariștii sunt urmăriți mai frecvent în baza legislației antiteroriste, a celei cu privire la securitate sau interesele statului, se arată în raport. Mai mult, aproape 87% dintre ziariștii turci intervievați au afirmat că au fost supravegheați.

Ca diferențe între regiuni, cele mai multe cazuri de atacuri fizice asupra ziariștilor au fost raportate în regiunea Caucazului de sud, urmată de Turcia, dar au fost numeroase cazuri și în alte regiuni, inclusiv în țări occidentale membre sau nu ale Uniunii Europene (25%). Experiența amenințărilor cu forța a fost raportată cel mai frecvent în Turcia (69%), urmată de Caucazul de sud (66%) și de Europa de est (60%). Cele mai multe situații de furt și/sau confiscarea sau distrugerea de bunuri proprii ale ziariștilor au fost înregistrate în țările Europei de est și sud-est, potrivit participanților la raport.

Astfel de presiuni și teama de ele generează stres, care poate duce la depresie și paranoia, și i-au determinat pe 31% dintre jurnaliștii chestionați să atenueze tonul în anumite subiecte, pe 15% să-și abandoneze subiectele și pe 23% să nu mai difuzeze anumite informații.

Pe de altă parte, 36% dintre ziariștii intervievați pentru realizarea raportului au declarat că presiunile i-au făcut să tindă mai puțin spre autocenzură și le-au întărit dorința de a face publice informații.

Majoritatea presiunilor suferite de ziariști rămân necunoscute de poliție, mai arată raportul, conform căruia 57% dintre jurnaliștii supuși la presiuni nu le denunță.

"Intimidarea și hărțuirea jurnaliștilor, amenințările și violențele împotriva lor, precum și impunitatea autorilor unor asemenea presiuni fac parte din provocările cele mai serioase cu care se confruntă astăzi libertatea presei", conchide raportul Consiliului Europei.

Pentru realizarea acestuia, au răspuns la chestionare 940 de ziariști în majoritate membri a cinci organizații (între care Federația europeană a jurnaliștilor, Asociația jurnaliștilor europeni și Reporteri fără frontiere), proveniți din cele 47 state membre ale Consiliului Europei și Belarus. Instituția paneuropeană precizează că acest eșantion nu este unul reprezentativ și rezultatele nu pot fi generalizate la ansamblul jurnaliștilor din statele Consiliului Europei.

AGERPRES