Numele lui Ponta, menționat de sute de ori în acuzațiile Gabriel Resources
Compania minieră Gabriel Resources și-a construit mare parte a acuzațiilor adresate României, în dosarul Roșia Montană, pe conduita fostului premier Victor Ponta, cel care a inițiat, în 2013, așa-zisa Lege „Roșia Montană”.
Numele acestuia este menționat de sute de ori în documentele făcute publice pe site-ul tribunalului de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Soluționarea Disputelor de Investiții al Băncii Mondiale (ICSID). Ponta a inițiat legea în calitate de premier, apoi a votat împotrivă în calitate de parlamentar, scrie ziare.com .
Guvernul condus de Victor Ponta şi societatea Roşia Montană Gold Corporation, care are ca acționar principal compania Gabriel Resources, s-au înţeles, practic, în 2013, pentru demararea proiectului. Nu au anticipat, însă, protestele de stradă care au avut loc la sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie, imediat după debutul sesiunii parlamentare.
”Eram obligat, conform legii... conform legii actuale trebuia să dau aprobarea și proiectul Roșia Montană trebuia să înceapă. Ei au îndeplinit toate condițiile impuse de lege. Tocmai pentru că am considerat că nu trebuie să fac acest lucru, am trimis legea la Parlament. Aceasta este situația și acesta este motivul pentru care, dacă nu aș fi făcut absolut nimic, ar fi trebuit apoi să plătesc nu știu câte miliarde de euro despăgubiri companiei în cauză”, a declarat Ponta la un post de televiziune, în 5 septembrie 2013. Declarația a fost folosită pe larg în acțiunea inițiată de Gabriel Resources împotriva României .
Pentru a scoate Guvernul din ecuaţie s-a decis iniţierea proiectului de lege prin care proiectul primea automat toate avizele necesare. Este vorba despre aşa-zisa lege „Roşia Montană”, care, însă, pe fondul protestelor din toamna anului 2013 a fost respinsă în Senat, apoi, în 2014, a ”căzut” şi în Camera Deputaţilor. Afectat de protestele care au scos mii de oameni pe străzile Bucureştiului şi a altor oraşe din ţară, Victor Ponta a susţinut, în final, respingerea acestui proiect de lege. Actul legislativ a avut în vedere modificarea mai multor legi şi eliberarea rapidă a 45 de avize necesare demarării proiectului minier din Munții Apuseni.
Modificare Legii Minelor, respinsă de PNL
Ulterior, Guvernul a găsit o altă portiţă prin modificarea Legii Minelor. Astfel, tot în 2013, în luna decembrie, Guvernul a încercat să ofere o nouă şansă RMGC prin schimbarea radicală a Legii Minelor. Negocierile s-au desfăşurat cu uşile închise, PSD-ul, în frunte cu Victor Ponta, mizând pe faptul că la momentul respectiv era în vigoare alianţa cu PNL, în USL, ceea ce ar fi oferit voturi suficiente actului normativ în Parlament.
Au votat pentru modificarea legii 109 deputaţi PSD şi 45 PNL. Proiectul nu a întrunit, însă, numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat, fiind o lege organică. Acesta a și fost momentul de debut al rupturii dintre PSD și PNL, care constituiau alianța USL. Anterior iniţierii modificărilor legislative, mai mulţi deputaţi şi senatori constituiţi într-o comisie parlamentară specială au efectuat o vizită la Roşia Montană şi au recomandat respingerea proiectului. În final, PSD a decis să susţină modificarea Legii Minelor.
Conduita fostului premier este explicată clar într-un document prin care România a răspuns la acuzațiile companiei miniere. Astfel, Victor Ponta, care recunoaşte că a negociat cu RMGC demararea proiectului minier din Munţii Apuseni.
FOTO captură document icsid.worldbank.org
”Primul Ministru al României, din mai 2012 până în noiembrie 2015, domnul Victor Ponta, confirmă într-o declaraţie depusă în sprijinul prezentului răspuns că Legea Roşia Montană a fost concepută pentru a susţine Proiectul. El respinge afirmaţia potrivit căreia Guvernul său nu a eliberat autorizaţiile pentru proiect (inclusiv autorizaţia de mediu) în efortul de a presa RMGC pentru a fi de acord să crească beneficiile statului din dezvoltarea proiectului. El confirmă faptul că negocierile proiectului de lege au fost de lungă durată şi că RMGC a fost mulţumit de proiectul de lege care a fost, ulterior, prezentat Parlamentului”, se precizează în document.
”Eram pregătit să modificăm anumite legi pentru promovarea Proiectului”
Potrivit apărării României, Ponta nu s-a pronunţat împotriva proiectului minier, altfel nu ar mai fi promovat proiectul de lege în Parlament. ”Domnul Ponta nu ar fi înaintat legea în Parlament decât dacă ştia dinainte că are sprijinul politic pentru a face acest lucru şi pentru a vedea legea prin succes. Astfel, s-a asigurat că are sprijinul aliatului său politic, domnul Antonescu (Crin Antonescu - n.r.)”, se susţine în document.
FOTO captură document icsid.worldbank.org
În declaraţia dată pentru susţinerea răspunsului părţii române, fostul premier Victor Ponta confirmă că ”Legea Roşia Montană a avut în vedere modificarea mai multor legi şi a altor măsuri, care au fost concepute pentru a facilita implementarea Proiectului”. Acesta explică că ”spre deosebire de predecesorii mei, eram pregătit să încerc să modificăm anumite legi pentru promovarea Proiectului” şi că ”în timp ce nu puteam promite lui Gabriel / RMGC că Parlamentul va acţiona sau va vota într-un anumit mod, am fost pregătit să încerc să ajut şi să fac o propunere Parlamentului”.
Statul român este reprezentat în litigiul cu Gabriel Resources de către consorţiul format din casa elveţiană de avocatură Lalive din Geneva şi firma românească Leaua şi Asociaţii. De cealaltă parte, acţionarul majoritar al RMGC se bazează pe americanii de la White&Case şi pe avocaţii români de la Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii.
În România, se discută de aproape o săptămână despre faptul că Gabriel Resources va obține daune de cel puțin 2 miliarde de euro pentru neaprobarea proiectului Roșia Montană. Până la decizia din 10 februarie, compania canadiană a câștigat aproape 200 de milioane de dolari canadieni pe bursa de la Toronto.
