Valurile periculoase de caniculă care au pârjolit emisfera nordică în această vară vor lovi foarte probabil cea mare parte a lumii de trei până la zece ori ori mai des până la începutul secolului viitor, pe măsură ce impactul crizei climatice cauzate de oameni se accelerează, potrivit unui nou studiu citat de CNN.

Se preconizează că această creștere a incidenței valurilor de caniculă va avea loc în țările aflate la latitudini medii, cum ar fi SUA, China, Japonia și cele din Europa de Vest, potrivit studiului publicat joi în Communications Earth & Environment de cercetătorii de la Universitatea Harvard și Universitatea din Washington. „Căldura periculoasă” este definită ca fiind de 39,4 grade Celsius și peste.

Până în 2050, numărul de zile de căldură periculoasă în această zonă a globului va crește cu mai mult decât dublu.

Valurile de căldură mortale sunt rare în prezent la latitudinile mijlocii, dar este posibil să înceapă să aibă loc anual în această zonă a planetei. Chicago, de exemplu, se preconizează că va avea o creștere de 16 ori a valurilor de căldură periculoase până în 2100, arată studiul.

Situația va fi și mai gravă la tropice, unde oamenii ar putea fi expuși la căldură periculoasă în majoritatea zilelor anului. Zilele de „căldură extrem de periculoasă” – care este definită ca 51 de grade celsius – s-ar putea dubla. Experții spun că acele niveluri de căldură împing limitele supraviețuirii umane.

Predicțiile au fost făcute în ipoteza că temperaturile medii globale vor crește cu 2 grade Celsius, un plafon stabilit în Acordul de la Paris din 2015. Acordul spune că un obiectiv mai scăzut de încălzire de 1,5°C este de preferat și că există un impuls tot mai mare pentru ca lumea să se mențină la 1,5°C prin reduceri mai profunde și mai rapide ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

„Evenimentele de căldură record din ultimele veri vor deveni mult mai frecvente în locuri precum America de Nord și Europa”, a declarat autorul principal Lucas Vargas Zeppetello de la Universitatea Harvard într-un comunicat de presă. „Pentru multe locuri din apropierea ecuatorului, până în 2100, mai mult de jumătate din an va fi o provocare să lucrezi afară, chiar dacă vom începe să reducem emisiile”.

Studiul a folosit indicele de căldură, care ia în considerare atât temperatura aerului, cât și umiditatea pentru a măsura impactul asupra căldurii asupra oamenilor.

„Aceste standarde au fost create pentru oamenii care lucrează în interior în locuri precum camera cazanelor la centralele termice – nu au fost considerate condiții care s-ar întâlni în medii ambientale în aer liber. Dar le vedem acum”, a spus Vargas Zeppetello.

Națiunile lumii au convenit la discuțiile internaționale privind clima de la Glasgow, Scoția, anul trecut, să vină la discuțiile de anul acesta din Egipt cu planuri de reducere a emisiilor care se aliniază cu Acordul de la Paris. Mai multe țări au ratat termenele limită pentru a-și trimite planurile actualizate.

Autorii studiului au spus că lumea trebuie să găsească modalități de a se adapta la nivelurile schimbătoare de căldură pentru a evita o creștere a bolilor, în special în rândul persoanelor în vârstă, a celor care lucrează în aer liber și a celor cu venituri mai mici.

Mai multe țări europene sunt prost pregătite pentru a face față căldurii extreme. În Marea Britanie, de exemplu, puțini oameni au aer condiționat, trenurile au fost anulate și o pistă de aeroport s-a topit în timpul unui val de căldură care a durat mai multe zile, unde temperaturile au depășit în premieră 40 de grade Celsius.

Studiul a analizat previziunile din modelele climatice globale existente, predicțiile privind creșterea populației umane și relația dintre creșterea economică și emisiile de carbon pentru a stabili cât de mult și cât de repede se așteaptă să crească temperaturile.

Oamenii de știință au estimat, de asemenea, că există doar o șansă de 0,1% de a limita încălzirea la 1,5C până în 2100 și că lumea se va apropia probabil de plafonul 2 grade Celsius chiar în 2050. Multe țări și companii își propun să atingă un nivel net zero -- la care nivelul gazelor cu efect de seră emise în atmosferă nu -l depășește pe cel al gazelor îndepărtate din atmosferă – până în același an.

„Sunt scenarii înspăimântătoare pe care încă mai avem capacitatea de a le preveni”, a spus Vargas Zeppetello. „Acest studiu vă arată abisul, dar vă arată și că avem o preocupare pentru a preveni aceste scenarii să se întâmple”.