Oficial, cazurile de copii care ajung în stare foarte gravă la camera de gardă pentru consum de droguri a crescut de trei ori anul trecut față de anul precedent și de aproximativ cinci ori față de 2021. Dar experții în adicții spun că, în realitate, numărul tinerilor care consumă droguri și au nevoie de asistență psihologică și medicală specializată este de 10 ori mai mare, iar în România nu există nici măcar o clinică pentru tratarea minorilor dependenți de droguri.

FOTO Arhiva Adevarul

Anul trecut, cazurile de copii tratați pentru dependența de droguri a explodat. Astfel, numărul cazurilor de acest gen care ajung la camerele de gradă ale spitalelor a crescut de trei ori față de 2022 și de aproximativ cinci ori față de 2021. Cu toate astea, vorbim numai de vârful aisbergului, susține un expert consultat de „Adevărul“.

Recuperarea depinde de familie

Medicii de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia“ spun că anul trecut au asistat la o creștere alarmantă a numărului de minori aduși la urgențe după ce au consumat droguri. De la 30, în 2021, la peste 250 anul trecut. „În general, avem un număr mai mare de copii și de adolescenți care se adresează secțiilor de psihiatrie pediatrică față de anii anteriori pandemiei. După externare, noi nu avem acces la pacienții care nu se mai adresează spitalului nostru, care apelează la serviciile din ambulatoriile de specialitate. Nu am putea să dăm o cifră corectă, exactă a numărului de pacienți care se recuperează. După ce ies din spital, copiii se întorc acasă, unde recuperarea lor medicală depinde de familie“, a declarat pentru digi24.ro Florina Rad, șef Secție Pediatrie Spitalul „Obregia“.

Reamintim că Eugen Hrișcu, medic psihiatru și psihoterapeut în cadrul Clinicii ALIAT din București, avertiza recent că, în acest moment, în România, nu există nici măcar o clinică pentru tratarea dependenților de droguri care sunt minori. „Majorii se mai pot trata în clinici private, cu costurile aferente, 1.000-1.500 de euro lunar, tarif scăzut și de fondurile venite de la Biserica Ortodoxă, uneori, dar minorii nu au unde. Deci, la ora actuală, majorii care nu au bani, dar și absolut toți minorii trebuie să se prezinte la spitale de psihiatrie pentru tratament. Evident, în acele spitale sunt oameni care au și alte afecțiuni și oricum nu se rezolvă prea mult, pentru că acolo dependenții de droguri sunt ținuți internați cel mult o săptămână, timp total insuficient pentru un tratament adecvat“, a precizat expertul.

Numărul este de 10 ori mai mare

Psihologul clinician specializat în adicții Mihai Copăceanu susține că dacă în 2023 numărul cazurilor copiilor și adolescenților care s-au adresat serviciilor medicale și spitalelor a crescut, în anul acesta vom avea, din păcate, aceeași tendință de creștere, pentru că nu s-au schimbat foarte multe în ultimele luni nici în viața tinerilor, nici în ceea ce privește serviciile disponibile. „În realitate, numărul tinerilor care consumă droguri, abuzează și au nevoie de asistență psihologică și medicală specializată este mult mai mare, poate de 10 ori mai mare. Sunt studii internaționale care estimează la sub 10% proporția celor care se adresează serviciilor medicale. Vreau să reținem că pacienții care se adresează serviciilor medicale de urgență, clinicilor de pediatrie – în cazul minorilor – sau clinicilor de psihiatrie sunt cazurile grave, cazurile limite, când starea de sănătate este afectată considerabil, când copilul se simte foarte rău. Cele mai multe cazuri nu ajung la spital, nici la medicul de familie, nici în urgență, nici la psiholog, dintr-o serie de motive, de teamă, de rușine, de jenă, pentru că nu vor să se afle etc.“, spune psihologul.

Ce trebuie să facă părinții dependenților

Mihai Copăceanu vine și cu niște sfaturi pentru cei care îi au în grijă pe adolescenți, mai ales pe cei care au trecut printr-o cură de tratament în spitalele de psihiatrie. „Recomand părinților să fie vigilenți mult timp după ce adolescentul pare că nu mai consumă. Trebuie să se asigure că a schimbat anturajul, că este integrat școlar și social, «că este cuminte», deoarece drogurile rămân la fel atractive mult timp după absența consumului. Avem tendința de a identifica în primul rând semne vizibile, ale consumului/abuzului de substanțe (aspectul fizionomic), însă mare parte dintre tinerii care consumă se ascund, nu ajung acasă sub influența consumului, se feresc de părinții lor și găsesc deseori alte explicații pentru aspectul lor fizic sau dispoziția lor. Recomand părinților să fie mult mai atenți la semnele emoționale și comportamentale: stres ridicat, iritabilitate aparent fără motiv, lipsa motivației și a energiei, pierderea interesului față de școală sau prieteni, față de jocurile video sau ieșit în oraș sau alte activități și pasiune, impulsivitate, lipsa somnului sau somn prelungit și mai ales evitarea contactului vizual – «lasă-mă în pace, nu te mai uita așa insistent la mine, ieși din camera mea, vreau ca spațiul meu să fie privat»“, spune psihologul.

Mihai Copăceanu mai menționează că aceste măsuri sunt obligatoriu de luat de către părinți deoarece, în ceea ce privește recăderea, există statistici generale care subliniază faptul că până la 45% dintre cazurile de foști consumatori au un risc crescut de a consuma din nou, după săptămâni, luni sau ani de abstinență. „Tulburarea legată de consumul de substanță, odată ce există acest diagnostic, este una de tip cronic, iar recăderea este una dintre caracteristicile acestei tulburări“, a precizat psihologul.