Nutriţioniştii sunt cu toţii de acord că, în mod normal, consumul regulat de pâine din aluat cu maia poate duce la o mai bună sănătate intestinală și la o digestie îmbunătățită. Dar trebuie să fiţi atenţi de unde o achiziţionaţi, avertizează un specialist.

foto arhivă

Aluatul cu maia este bogat în două tipuri de substanțe favorabile digestiei: fibrele alimentare și prebioticele. Ambele hrănesc bacteriile bune din intestin şi ajută la digestie, dar şi la creşterea imunităţii.

În cadrul emisiunii Maratonul - Sănătatea Digestiei, difuzate la Medika TV, dr. Roxana Voica, medic specialist gastroenterologie, medic primar primar boli infectioase, cu competenţe în nutriţie şi ecografie, a atras atenţia că nu toată pâinea cu maia este sănătoasă, potrivit New.ro. Cea din supermarketuri, care are un termen de valabilitate extins, este evident că are adăugaţi diverşi aditivi care să o menţină proaspătă pentru mai multă vreme.

„Cea mai bună pâine ar fi pâinea cu maia. Pâinea făcută în brutării cu maia ar trebui să aibă un timp foarte mic de expirare. Pâinea cu maia din supermarketuri, care are un termen de valabilitate crescut, e clar că are adaos. Corect ar fi o pâine din cereale integrale cu maia, fără atât de mulţi aditivi. Cu siguranţă că zahărul, în cantitate minimă, care activează cumva maiaua, nu e o problemă. Nu acolo este problema. Ideal ar fi să o facem în casă şi să folosim făină integrală, din cereale integrale. Se spune că pâinea din secară şi făina din secară ar fi una din cele mai sănătoase”, a spus dr. Roxana Voica.

În ceea ce priveşte aportul optim zilnic de fibre, specialistul în gastroenterologie a precizat că ar trebui să consumăm 30 de grame de fibre pe zi.

„Noi ar trebui să mâncăm 30 de grame de fibre pe zi. Foarte greu ajungem. Poate că noi, românii, ca popor, suntem obişnuiţi să mâncăm destul de multă mâncare bazată pe legume şi pe plante, în general. Dar ne apropiem de fast-food şi de dietă vestică, ceea ce ne face să consumăm din ce în ce mai puţine fibre. Fibre înseamnă tot ce creşte pe pământ, legume, leguminoasele, care sunt fasole, năut, linte, supe creme, humus, orice mazăre, fasole neagră, nuci şi seminţe, mixuri crude şi nesărate, cereale integrale, quinoa, tot ce înseamnă fructe. Atenţie, fructele şi ele conţin zahăr. Le putem mânca ca desert, la finalul mesei”, a adăugat Roxana Voica.