Christopher Marinello, unul dintre cei mai apreciați experți de pe glob în recuperarea operelor de artă furate, a acordat un interviu exclusiv pentru „Adevărul”, interviu focalizat pe furtul tezaurului românesc de la Muzeul Drentse din Olanda.

Christopher Marinello, unul dintre cei mai mari experți în domeniu FOTO arhiva personală

Avocat de peste 35 de ani, Christopher Marinello este un expert de primă mărime în recuperarea operelor de artă furate, jefuite sau dispărute. Supranumit „Sherlock Holmes al operelor de artă jefuite de naziști”, acesta deține de 12 ani și o firmă de profil, Art Recovery International, ce negociază disputele privind operele de artă furate și pierdute. Practic, lumea artei îl caută pe Christopher Marinello când dispar capodopere.

Printre operele de artă restituite în ultimii 10 ani se numără și celebra pictură „Femme assise”, realizată de Henri Matisse în 1921, furată de naziști, dispărută timp de 70 de ani și găsită în apartamentul unui colecționar de artă german în 1921. Pictura aparținuse faimosului dealer de artă modernă Paul Rosenberg și a fost restituită în 2015 urmașilor săi. Tot în 2015, grație lui Christopher Marinello, o sculptură a lui Auguste Rodin ce fusese furată de peste 24 de ani a fost găsită.

De-a lungul ultimelor decenii, Christopher Marinello, care a predat timp de 9 ani și la New York University, a recuperat opere de artă furate și evaluate la peste 600 de milioane de euro.

Cunoscutul expert a colaborat în trecut și cu autoritățile din România în recuperarea mai multor opere de artă despre care nu dorește să dea detalii.

Referitor la recuperarea obiectelor de artǎ furate, expertul considerǎ cǎ sunt slabe șanse ca acestea să fie găsite: "Nu sunt foarte încrezător că acele obiecte extrem de valoroase vor fi găsite. Pentru că sunt făcute din aur masiv , îmi e teamă că hoții vor topi aceste comori neprețuite. Infractorii care fură astfel de opere de artă nu au niciun respect pentru istoria României sau pentru patrimoniul cultural al României. Astfel de hoți sunt interesați doar de un singur lucru: banii. (..) Din păcate, vedem din ce în ce mai multă violență în aceste tipuri de jafuri la muzee. Baroase, arme și acum dispozitive explozive. Totul pentru a pune mâna pe aur".

Christopher Marinello aratǎ cǎ un astfel de furt este consecință directă a lipsei investițiilor culturale la nivel internațional.

"La ora actuală, măsurile de securitate din instituțiile culturale de pe glob, inclusiv la Muzeul Drentse, nu sunt unele adecvate. Finanțarea culturii a fost afectată aproape în fiecare țară de tăierile de buget. Prețul argintului și al aurului a crescut enorm în ultimii ani, însă cu toate astea multe muzee expun comori majore din aur și argint fără să întărească măsurile de securitate în conformitate cu actualul climat", a afirmat acesta.

Ce condiții ar trebui impuse pentru împrumutarea obiectelor de artǎ

Expertul menționează că instituțiile culturale ar trebui să fie cu un pas înaintea infractorilor: "Vedem mai multă violență, mai multe arme, mai mulți explozivi folosiți de infractori, în special în muzeele mai mici. Muzeele ar trebui să fie cu un pus înaintea infractorilor și astfel de tezaure precum cel dacic expus la Muzeul Drentse nu ar trebui împrumutate muzeelor ce nu îndeplinesc criteriile unui sistem de securitate modern (..)

Până acum am recuperat opere de artă furate estimate la peste 600 milioane de euro. Operele de artă realizate din aur sau pietre prețioase sunt mereu cel mai dificil de recuperat. Hoților nu le pasă de integritatea operelor de artă furate sau de importanța lor, doar vor să vândă metalul prețios brut.

Am fost în România și am văzut excavațiile la siturile dacice, ca și Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva. Acele brățări dacice din aur sunt unice în regiune, iar coiful de la Coțofenești este o capodoperă de neînlocuit. Acest furt reprezintă o pierdere teribilă pentru români și pentru toți cei care apreciază atât de valorosul patrimoniu cultural românesc. Mă îndoiesc că hoților le pasă de ce au făcut".