Primirea rachetelor balistice americane ATACMS, care au rază de acțiune de 300 de kilometri, înseamnă că Ucraina poate acum să lovească orice țintă din Crimeea, peninsulă anexată de Rusia încă din 2014, cu o forță letală, scrie The Economist.

Aprobarea, în luna aprilie, a pachetului de sprijin militar de 61 de miliarde de dolari al administrației Biden, după șase luni de amânare din partea Congresului SUA, are un impact vizibil, remarcă publicația britanică.

În ultima săptămână, ofensiva rusă din nord-est asupra Harkovului, al doilea oraș al Ucrainei, pare, de asemenea, să fi pierdut din elan. De o importanță potențial și mai mare, președintele Joe Biden, sub presiunea unui cor tot mai mare de aliați europeni, a relaxat pe 30 mai restricțiile privind utilizarea armelor americane împotriva țintelor militare de pe teritoriul rusesc, impuse din cauza temerilor exagerate privind escaladarea nucleară rusă.

Ucrainenilor li se permite acum să folosească unele echipamente americane pentru a lovi forțele ruse aflate de cealaltă parte a graniței care atacă sau se pregătesc să atace Harkovul. Nu este clar dacă acest lucru ar include avioanele tactice rusești care lansează atacuri cu bombe ghidate de genul celor care au ucis cel puțin 18 persoane într-un hipermarket de produse din domeniul construcțiilor situat în Harkov, pe 25 mai.

Cu toate acestea, spre exasperarea ucrainenilor, Biden încă nu a ridicat interdicția de a lovi ținte în alte părți ale Rusiei. Pentru o indicație a ceea ce Ucraina ar putea realiza dacă nu ar mai trebui să lupte „cu o mână legată la spate”, eficiența campaniei sale din Crimeea arată care este drumul de urmat.

Potrivit lui Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane în Europa și consilier principal al NATO pe probleme de logistică, ucrainenii sunt implicați „sistematic în procesul de a face Ucraina nelocuibilă pentru forțele ruse”. Motiv pentru care Ucraina poate acum să lovească orice țintă din Crimeea ocupată de ruși, cu efect mortal, notează publicația britanică.

The Economist subliniază că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a investit sume uriașe de bani în infrastructura militară din Crimeea, iar acum aceasta este amenințată.

Profesorul Sir Lawrence Freedman, strateg britanic, spune că peninsula Crimeea este un punct slab pentru Rusia - are prea multe de apărat acolo, așa că aceasta este „cea mai bună modalitate pentru Ucraina de a pune o presiune reală asupra lui Putin pentru a obține concesii în viitor”.

Nico Lange, un fost consilier al ministerului german al apărării, este de acord cu analiza lui Freedman, subliniind că peninsula anexată este „cel mai vital activ al Rusiei, dar este și foarte vulnerabilă”.

The Economist subliniază că Ucraina încearcă să facă din Crimeea o slăbiciune pentru Putin, nu un avantaj. Scopul este de a izola peninsula, de a o „sugruma” ca centru logistic și, astfel, de a îndepărta forțele aeriene și maritime ruse din sudul Ucrainei.

Publicația britanică mai scrie că Ucraina a demonstrat deja eficiența rachetelor de croazieră franco-britanice Storm Shadow/SCALP, precum și a propriilor sale drone navale, de a ținti navele de război rusești, în special marile nave de debarcare Ropucha, care sunt folosite ca nave de transport militar și care au fost distruse în cea mai mare parte.

Flota rusă de la Marea Neagră, grav afectată

The Economist remarcă, de asemenea, că este posibil ca dronele și rachetele ucrainene să fi scos din luptă până la jumătate din formidabila Flotă rusă de la Marea Neagră de odinioară. Restul flotei ruse a fost nevoită să se mute din Sevastopol în portul Novorossiysk, situat la peste 300 de kilometri distanță, pe teritoriul Rusiei. Novorossiysk însuși a fost atacat de drone navale și aeriene pe 17 mai. Atunci, au fost avariate o gară, o termocentrală și baza navală.

Dar acum Ucraina folosește o combinație mortală de ATACMS și drone din ce în ce mai sofisticate pentru a afecta sistematic apărarea antiaeriană rusă din Crimeea, pentru a lovi bazele aeriene de unde zboară (rachetele) interceptoare rusești și pentru a lovi obiective logistice și economice critice, scrie The Economist. Lawrence Freedman mai consideră că accentul pus pe paralizarea rețelei de apărare antiaeriană a Rusiei ar putea fi, de asemenea, parte a pregătirii pentru sosirea iminentă a primelor loturi de avioane de vânătoare f-16 din Europa.

Publicația menționează bombardamentele asupra bazei aeriene Djankoi din nord-estul peninsulei Crimeea, de pe 17 aprilie, când au fost avariate elicoptere, o baterie S-400 și un centru de comandă și control, și asupra aerodromului Belbek de lângă Sevastopol, pe 15 mai, când forțele ucrainene au distrus patru aeronave, precum și un radar de apărare aeriană S-400 și cel puțin două lansatoare.

În seara următoare, Belbek a fost lovit din nou, un indiciu că Ucraina are la dispoziție mai mult decât cele aproximativ 100 de ATACMS despre care se crede că au fost donate, notează The Economist.

Generalul Ben Hodges: Ucrainenii vor „doborî Podul Kerci atunci când vor fi pregătiți”

Pe 30 mai, două nave de patrulare rusești au fost distruse și două feriboturi de transport din apropierea podului Kerci au fost avariate în urma unor lovituri separate cu drone.

În mod semnificativ, mult lăudatul și foarte scumpul sistem de apărare aeriană S-400 al Rusiei a fost deficitar, menționează publicația britanică. Lange afirmă că ucrainenii folosesc drone „momeală” pentru a-i face pe ruși să-și aprindă radarele și să-și dezvăluie pozițiile. Datele de țintire sunt transmise imediat echipajelor de lansare a ATACMS. În șase minute, rachetele, practic nedetectabile datorită vitezei și secțiunii transversale scăzute a radarului, își ating țintele. Generalul Hodges remarcă faptul că sistemele S-400 sunt, de asemenea, vulnerabile la sabotaj din partea forțelor speciale ucrainene care operează în Crimeea. Fiecare baterie costă aproximativ 200 de milioane de dolari și aceste sisteme nu sunt ușor de înlocuit.

Generalul Hodges spune că trupele ruse nu au „niciun loc unde să se ascundă”. Cu ajutorul recunoașterilor aeriene și prin satelit furnizate de aliații NATO, a cunoașterii aprofundate a teritoriului de către aceștia și a forțelor secrete de pe teren, nimic nu poate mișca în Crimeea fără ca ucrainenii să știe. Odată cu sosirea sistemului ATACMS și cu îmbunătățirile aduse propriilor drone, fiecare metru pătrat din peninsulă este la îndemână, inclusiv ținte sensibile, cum ar fi convoaiele de avioane și echipamente care se deplasează pe drumuri sau căi ferate.

De asemenea, generalul Hodges s-a arătat încrezător că ucrainenii „vor doborî podul Kerci atunci când vor fi pregătiți”.

The Economist notează că primul test al succesului strategic al campaniei ucrainene în Crimeea ar putea fi în această vară, când turiștii ruși obișnuiesc să treacă tocmai pe podul Kerci spre stațiunile din peninsulă. Dacă turiștii vor decide să nu mai meargă în peninsulă, acesta va fi un semn rău pentru Putin.

Și asta deoarece Crimeea depinde în principal de industria turismului, iar anul trecut, numărul de rezervări a scăzut cu aproape jumătate.

„Crimeea s-a transformat dintr-un proiect de prestigiu într-o scurgere de resurse” pentru ruși, a spus Ben Barry, cercetător în cadrul think-tank-ului Institutul Internațional pentru Studii Strategice.

Distribuie Distribuie Comentarii