"Nu am mai văzut niciodată așa ceva". Nor uriaș de metan deasupra Scandinaviei
În urma scurgerilor de gaze din gazoductele Nord Stream 1 și 2, nivelul de metan din cerul Suediei și Norvegiei a atins niveluri record, potrivit rapoartelor mass-media din cele două țări scandinave, scrie Hotnews.
Mai mulți cercetători vorbesc despre echivalentul unui "nor mare" de metan care se va revărsa în atmosferă și care va polua grav cele două națiuni, citează Il Giornale .
Nor de metan deasupra Europei de Nord
Un "nor" de metan se deplasează dinspre zona Bornholm, locul accidentului, spre Suedia și Norvegia. Cele mai recente indicații ale experților arată că gazul se deplasează spre nord și ar putea ajunge deasupra insulelor Svalbard în câteva zile.
Întrucât 96% din gazul care circulă în conducta baltică ce leagă Germania de Rusia este metan, scurgerile cauzate de sabotaj au avut, cel mai probabil, efecte problematice.
h2. Cât gaz era în conducte?
O estimare, citată de profesorul Grant Allen, profesor de fizică atmosferică la Universitatea Manchester din Marea Britanie, plasează cantitatea de gaze naturale din Nord Stream 2 la 177 de milioane de metri cubi. Această cantitate este echivalentă cu consumul anual a 124 000 de gospodării britanice.
ONG-ul Greenpeace folosește o estimare similară pentru a calcula că cele trei scurgeri ar putea echivala în total cu echivalentul a 8 luni de emisii de gaze cu efect de seră din Danemarca.
Paul Balcombe, profesor onorific în cadrul Departamentului de Inginerie Chimică de la Imperial College din Londra, estimează că aceste conducte pot conține între 150 și 300 de milioane de metri cubi.
Potrivit calculelor lui Stephen Matthew Platt, cercetător în domeniul climei la institutul norvegian de cercetare a aerului Nilu, aproximativ 40.000 de tone de metan au fost eliberate în urma presupusului sabotaj: "Emisiile sunt duble față de emisiile anuale de metan ale industriei de petrol și gaze din Norvegia. Acestea sunt niveluri record, nu am mai văzut așa ceva în Norvegia și Suedia".
Alți specialiști estimează un total de 80.000 de tone de la 25 septembrie. Dacă tot gazul scurs până în prezent ar ajunge în atmosferă, ar fi echivalent cu aproximativ 0,1% din emisiile anuale estimate de metan la nivel mondial, potrivit cercetătorilor de la US Geological Survey.
Din producția de energie și din agricultură, emisiile globale de metan sunt echivalente cu aproape un milion de tone pe zi.
O emisie de 80 de mii de tone, în cazul limită studiat de analiști, reprezintă, prin urmare, mai puțin de 10% din ceea ce emite lumea în fiecare zi, dar într-un context local, cum ar fi Suedia și Norvegia, poate avea efecte grave asupra mediului.
Efectul metanului
Gazul natural este format în cea mai mare parte din metan, cu un efect de încălzire de 28 de ori mai mare decât cel al CO2 pe un orizont de timp de 100 de ani. Se crede că este responsabil pentru aproape o treime din încălzirea globală deja înregistrată.
Cu toate acestea, durata sa de viață în atmosferă este relativ scurtă, de aproximativ zece ani, în comparație cu decenii sau chiar sute de ani pentru CO2.
La contactul cu apa, o parte din acest metan se oxidează și se transformă în CO2, explică Grant Allen, profesor de fizică atmosferică la Universitatea Manchester din Marea Britanie. "Dar având în vedere puterea scurgerii, cea mai mare parte a gazului va ajunge la suprafață sub formă de metan", avertizează el.
